Cancelarul german ii scoate pe sindicalisti din consiliile de conducere

Conform actualei legislatii din domeniul fortei de munca, angajatorii sunt obligati sa acorde angajatilor o reprezentare de 50% in cadrul consiliilor administrative.

Cancelarul german Angela Merkel a solicitat in mod oficial cresterea flexibilitatii pietei de munca si scaderea drepturilor muncitorilor in cadrul aparatelor decizionale ale companiilor, declaratie ce a starnit deja valuri de proteste in cadrul miscarior sindicale a comertului din Germania, titreaza Financial Times.

In cadrul discutiilor deschise de la congresul federatiilor sindicale, DGB, Merkel a respins cererile organizatiilor muncitorilor privind un salariu minim pe economie de 7,5 euro pe ora. Ea a adaugat ca sistemul de codeterminare, care acorda muncitorilor germani un rol important in procesul decizional al companiilor, ar trebui adaptat la “realitatile noului mediu de afaceri din Europa”.

Cancelarul, care saptamana trecuta a efectuat o vizita oficiala in China, a declarat ca Germania trebuie sa fie pregatita pentru cresterea internationala a mediului competitional.

“Am spus-o si in China si o spun si aici, sunt mai multi oameni care concureaza pentru cele mai bune idei decat pana acum, iar standardul de viata ridicat la care am ajuns nu mai poate fi considerat ca un bun dat pur si simplu”, a declarat Merkel.

Discursul, reprezentand prima adresare oficiala a cancelarului german catre sindicalisti de la preluarea puterii in noiembrie, a fost intampinat si cu urale, dar si cu proteste. Michael Sommer, presedintele DGB, a declarat dupa terminarea discursului ca miscarea sindicala va face tot posibilul ca politicile considerate nefavorabile sa nu fie implementate de actualul guvern.

Merkel a subliniat mai clar decat a facut-o cu alte ocazii necesitatea unor reforme structurale pe piata fortei de munca, a nivelului de trai si a sistemului de asigurari de sanatate. “Avem nevoie de schimbare. Trebuie sa pastram ceea ce s-a dovedit ca merita pastrat si sa renuntam la ceea ce reprezinta o povara”, a explicat ea.

Discursul a evidentiat necesitatea unui sistem de negociere colectiva mult mai flexibil intre angajati si angajatori precum si posibilitatea ca salariile minime pe economie sa fie stabilite pentru fiecare sector economic in parte si nu pentru toata forta de munca.

Merkel a declarat ca nu considera ca punerea in practica a propunerilor grupurilor sindicale privind un salariu minim pe economie va determina aparitia unor noi locuri de munca, ci mai degraba va incetini crearea de noi slujbe, prin scumpirea fortei de munca.

In ceea ce priveste sistemul de co-determinare dintre angajati si conducerile companiilor, cancelarul german a declarat ca celelalte state europene se bazeaza pe intelegeri total diferite de cele locale in cadrul consultarilor cu angajatii. “Va trebui sa luam atitudine”, a precizat ea, semnaland ca formarea unei comisii mixte intre sindicate si companii, de la care se asteapta sa propuna reducerea reprezentantilor sindicatelor in consiliile administrative, nu va reprezenta ultimul pas al strategiei guvernului.

Oficialii BDA, o asociatie a angajatorilor, au declarat ca vor sa reduca reprezentarea muncitorilor in cadrul consiliilor de conducere pana la 30%. Sindicatele sustin insa ca actualul mod de colaborare cu angajatorii reduce disputele privind managementul la nivel inalt si nu afecteaza cu nimic performantele afacerilor. Structuri asemanatoare, pe baza carora se mentine dialogul si reprezentarea in procesul decizional a celor doua parti sunt in vigoare in 18 din cele 25 de state ale UE. Germania este singura tara care acorda angajatilor un nivel de reprezentare mai mare de 30% in consiliile de conducere ale angajatorilor.

Companiile cu mai mult de 2.000 de salariati sunt obligate sa imparta consiliul administrativ cu reprezentantii angajatilor, proportia fiind de 50%-50%. Oficialii companiilor au sustinut in nenumarate randuri ca aceasta prevedere afecteaza procesul decizional si scade atractivitatea Germaniei fata de investitorii straini. Sommer, membru in cadrul comisiei de codeterminare, a declarat ca nu a primit semnale privind atingerea unui consens in ceea ce ar insemna schimbari majore ale sistemului.

Sindicatele au intrat in defensiva la alegerile pentru sefia DGB de saptamana aceasta. Desi Sommer a primit un nou vot de incredere, procentul obtinut de el a fost de 78% din optiunile de vot, fata de 94% la obtinerea mandatului din 2002. Scaderea capitalului de incredere sugereaza dupa parerea analistilor inceputul unui proces de divizare politica in cadrul organizatiei sindicale.

victor.rotariu@zf.ro