Cancelarul german incearca sa lege de landuri companiile germane

Gerhard Schroeder, cancelarul Germaniei, a facut apel la liderii de afaceri din tara sa investeasca mai mult in economia interna, relateaza Financial Times.

Tonul mai incisiv si nationalist al lui Schroeder tinteste doua planuri: revigorarea economiei germane si cresterea popularitatii partidului sau in preajma alegerilor din mai din landul Nordreihn Westfalia.

Printr-un mesaj ferm transmis duminica sectorului corporatist, cancelarul german a afirmat ca “discutiile interminabile” cu privire la delocalizarea locurilor de munca peste hotare trebuie sa inceteze.

Dupa anuntul referitor la reducerea ratei impozitului pe profit facut tot in aceasta luna, Schroeder a declarat pentru cotidianul Bild am Sonntag ca firmele germane ar trebui sa renunte la orice cerere de ajutor guvernamental, in acest moment, dupa opinia lui, companiile germane fiind “mai puternice ca niciodata”.

Comentariile lui reflecta nemultumirea opiniei publice din Germania in legatura cu politicile companiilor autohtone de a-si majora profiturile prin reducerea numarului de locuri de munca din tara. Faptul ca expansiunea investitiilor nu s-a produs a reprezentat unul din factorii care au cauzat incetinirea ritmului de crestere a economiei germane.

In ciuda vocii aspre cu care a facut aceste remarce duminica, Schroeder si-a compus cu grija aspectul economic al mesajului.

El a fost de partea Frantei in problema directivei europene a serviciilor, criticand initiativa si argumentand ca aceasta ar putea provoca un “dumping social” prin companiile cu costuri mai reduse din Europa de Est, care opereaza cu un standard inferior de protectie sociala.

Pe de alta parte, Germania s-a aflat printre statele care au criticat comunicatul de la sfarsitul summitului UE din saptamana trecuta, sustinand ca nu a acordat o prioritate speciala agendei liberale pe tema locurilor de munca si a cresterii economice.

In aceasta saptamana, se estimeaza ca numarul somerilor din Germania va ramane peste 5 milioane. In schimb, profiturile corporatiste au depasit asteptarile. Potrivit unui studiu intocmit de Dresdner Bank, anul trecut profiturile companiilor germane au crescut cu 130%.

Declaratii cu dus si intors

In 2004, Schroeder era descris de Frankfurter Allgemaine Zeitung ca fiind “in forma maxima”, pentru ca pe vremea aceea era un aparator inversunat al politicilor de protectie sociala ale guvernului.

Cotidianul francez Le Monde semnala atunci ca, desi confruntat cu protestele de strada (declansate de reforma Hartz) si cu pierderile de procente din sondaje, cancelarul german era foarte increzator in programul de reforme. Schoder a mizat atunci pe semnele cresterii economice si pe faptul ca germanii trebuie sa inteleaga complexitatea procesului.

Meeting-urile de protest impotriva reducerii ajutoarelor sociale au crescut popularitatea in sondaje a PDS-ului, partid ex-comunist, in detrimentul lui Schroeder.

Mii de germani au iesit in august 2004 pe strazi pentru a protesta impotriva micsorarii cornului abundentei, adica vestitele ajutoare sociale oferite somerilor. Analistii au incercat sa sprijine cu argumente teoretice necesitatea taierii subventiilor, pentru ca economia nationala sa fie revigorata. Est-germanii se temeau cel mai mult de situatia dramatica a somajului, cea mai mare de dupa reunificare. Vestul a inceput sa puna la indoiala legitimitatea subventiei anuale de 90 de miliarde de euro primita de cei din est. Cancelarul nu a vrut atunci sa joace rolul mediatorului, preferand sa fie radical: “Sensibilitatea si compatimirea nu isi au rostul, trebuie sa schimbam ceva”, a declarat el intr-un interviu.

Legea Hartz, denumita asa dupa numele unui director executiv de la Volkswagen, care a si propus-o, i-a facut pe multi sa se intrebe cu cine sa voteze la urmatoarele alegeri. Muncitorii de rand nu intelegeau de ce trebuie oprit un mecanism care functiona de mai bine de 40 de ani, si multa vreme ziua de luni a fiecarei saptamani a fost dedicata exclusiv marsurilor de protest.

Primele zile din 2005 au adus pentru Gerhard Schroeder o luare de pozitie destul de imprevizibila. Intr-un articol scris pentru Financial Times, cancelarul afirma ca recomanda inlesnirea conditiilor Pactului de Crestere si Stabilitate Economica, care sta la baza functionarii zonei euro. Pactul prevede ca deficitul bugetar al tarilor care folosesc moneda euro nu trebuie sa depaseasca 3% din PIB. Dupa ce fusese un aprig sustinator al pactului la momentul intemeierii lui, Schroeder a socat spunand ca ar trebui luate in considerare reformele structurale in curs sau stagnarea economica, deci pactul trebuie reformat. Ceea ce s-a si intamplat, in martie anul acesta.

Totusi, cea mai mare bataie de cap este, pentru Schroeder, Europa de Est, care pare ca atrage tot mai mult companiile. La mijlocul lunii martie, el a propus reducerea ratei impozitului pe profit de la 25% la 19% pentru a stimula cresterea economica si a stopa transferul de locuri de munca spre Europa de Est, unde povara fiscala este de doua ori mai scazuta decat cea din Germania. andreea.paun@zf.ro ; marius.anton@zf.ro