Când aud de cultură… (V). Underground/ de Alexandru Ciolan

Format în engleză, din under “sub” și ground “pământ, sol”, underground “subteran” are prima atestare pe la 1570, ca adverb, adjectivul fiind consemnat treizeci de ani mai târziu. După alți treizeci de ani, adjectivul căpătase deja sensul figurat de “ascuns, secret, subteran”, aflat la baza sensurilor care ne interesează aici, aplicabile subculturii (subcultură în sens sociologic, adică o cultură de nișă).

Mișcările de rezistență din timpul celui de-al Doilea Război Mondial împotriva ocupației germane fuseseră underground, secrete, conspirative, așa că după 1950, când a pornit războiul noului David întruchipat de generația beat cu Goliatul reprezentat de cultura dominantă, mai opresivă, în opinia tinerilor rebeli decât fusese nazismul pentru rezistenții din urmă cu mai puțin de un deceniu, underground-ul a devenit sinonim cu lupta pentru libertate și neconvenționalism.

În Dicționarul de cuvinte recente, primele atestări ale lui underground referitoare la un fenomen cultural (muzical) sunt de la mijlocul anilor ’70, cele două texte aproape simultane referind unul la o realitate occidentală (“A fost șocul pe care simplitatea și cursivitatea melodică îl proiectau asupra unor timpane insensibilizate de complicate și tunătoare sofisticări subterane (vezi «underground»-ul și variantele sale)”, I.B. 18 IV 74 p. 2), iar celălalt la una autohtonă (“Concepția folk-underground pe linia deschisă în urmă cu câțiva ani de bucureșteanul M.P.” Săpt. 22 III 74 p. 13).

După cum deducem din ultimul citat, folkul românesc underground era mai vechi decât anul 1974 și, cu siguranță, ascundea altceva decât subminarea culturii dominante, care sub comuniști nu putea fi pusă sub semnul îndoielii. Deducem, așadar, că underground ca identificator pentru un anume gen de muzică (în cazul acesta, folk) însemna în anii aceia doar “nedifuzat la radio și TV”.

Să urmărim în continuare contexte de după 1990 în care apare underground, stabilindu-i sensurile actuale din limba română.

Primul sens pe care ar trebui să-l menționăm (nu pentru că ar fi foarte frecvent, ci pentru că este chiar sensul originar din engleză) este acela de “subteran, situat sub nivelul solului” (“Subsolurile vechilor clădiri sunt spații atractive pentru amenajarea localurilor […] sunt cele mai populare locații «underground», amenajate în pivnițele de pe vremuri. Adev. 12 IX 09 “).

Avem în română (iarăși, nu foarte des folosit) consemnat și sensul care trimite la rezistența antigermană din timpul războiului (“Împrietenindu-se cu numeroși polonezi din diasporă, se implică în acțiunile politice ale unei grupări underground a Organizației militare poloneze”, Adev. 2 IX 09). Și, printr-un mecanism asemănător celui din engleză, unde rezistenței opuse ocupantului în timpul războiului i-a fost atribuită o valoare similară cu aceea a rezistenței tineretului la cultura de masă, rezistența la comunism și disidența au fost diluate, postfactum, în underground: “Tot ce nu era participare directă la colectivismele impuse avea o vagă alură de underground, de dizidență discretă, mai curând defensivă” (Adev. 15 VI 10). Așa cum spuneam mai sus, înainte de 1989, underground însemna de fapt “nedifuzat la radio și tv datorită mesajului aluziv”: “În cursul unei singure zile, 22 decembrie 1989” povestește Adrian Pleșca (Artanu) de la trupa Timpuri Noi, “am ieșit din underground în mainstream” (R.l. 10 XI 09 p. 3), adică au început să fie dați la radio și televiziune.

Mai des folosit este sensul “ilegal, clandestin, situat în afara legii” (“În țara [Kenya] în care cărțile ei aveau să pătrundă, ulterior, «underground», Michela [Wrong] a petrecut patru ani ca reporter pentru «Financial Times», Forbes 10 IX 10), cu mențiunea că, cel puțin într-un context (“Nimic nu a fost ilegal sau underground”, Adev. 25 VIII 09) pare a se face distincție între ilegal și semilegal (underground). Folosirea lui underground pentru a desemna activitățile economice parțial legale, parțial ilegale vine să confirme noul sens căpătat de cuvânt în română, acela de “semilegal” (“În afara acestor companii importante, pe piață mai activează și câteva zeci de afaceri «underground». Adică rețele [de internet] de cartier sau chiar de bloc, care funcționează fără forme legale”, Adev. 14 I 10).

Alt sens dezvoltat de română, pe care nu îl găsim în engleză, este acela de “marginal, situat la marginea societății”, cu referire la grupuri de tineri inadaptați sau de un nonconformism împins la extrem (“Ierarhie underground. Deși par o adunătură de oameni îmbătați cu aurolac care nu mai știu de pe ce lume vin și încotro se îndreaptă, vagabonzii de complex sunt foarte bine organizați”, Adev. 10 XII 09).

Unul dintre sensurile lui underground destul de frecvent întâlnite în presa de azi este cel de “neconvențional, experimental, avangardist”, cu referire la actele sau creațiile artistice (“Cum vă poziționați ca autor? Sunteti mainstream sau underground?”, Cotid. 21 V 07 p. 24), cu o extensie de sens dincolo de domeniul actului cultural, unde înseamnă “neobișnuit, insolit” (“Zeci de voluntari au vrut să le arate brașovenilor cât de important este să citești. S-au adunat în Piața Sfatului, cu cărțile în mână și și-au văzut liniștiți de lectură, chiar dacă unii oameni se uitau puțin cam ciudat. Acțiunea face parte din proiectul «Lecturi Urbane», realizat de un grup de voluntari care vor să creeze și o bibliotecă «underground»”, Adev. 18 IV 10).

Cel mai des este utilizat însă underground alături de muzică, teatru și film. Sintagma muzica underground subsumează un stil de muzică situată în afara circuitului de difuzare comercială (psihedelică, punk, grunge, hip-hop etc.), apărut în anii ’60 și care pune accentul pe sinceritate, pe libertatea exprimării și pe creativitate cu orice preț. La noi s-a impus după anul 2000 (“«Promovez muzica de underground a Bistriței, acele piese care nu se aud la televizor și radio”, Adev. 1 IX 10). Teatrul de avangardă este teatru alternativ, experimental, neinstituționalizat, cu spectacole pe scene improvizate în baruri sau cluburi (“Festivalul de Teatru și Film Underground, cel mai important eveniment cultural din Arad, a ajuns anul acesta la cea de-a opta ediție”, Adev. 17 III 10).

Atât de mare și de primitoare este grădina underground românească, încât și-a găsit loc în ea și o instituție centrală a statului, Agenția Națională pentru Tineret, care în anul 2008 a organizat, la malul mării, o tabără unde dorea să-i adune pe tinerii underground și, dacă tot îi adunase, să-i dăscălească, să aducă “psihologi, sociologi și alți cunoscători, care să le țină prelegeri despre fenomenul underground, ostilitatea dezvoltată prin consumul anumitor genuri muzicale și riscurile asociate consumului de droguri” (G. 30 VI 08 p. 9). Li s-a vorbit acolo tinerilor atrași cu promisiunea plajei despre formele de devianță, cu doi poli, unul negativ, al sinucigașilor, drogaților, homosexualilor etc. și despre un pol creativ, cel al culturii underground… Evident, în timp ce ascultau prelegerile, sărmanii tineri nu puteau nici să-și manifeste creativitatea, nici să facă plajă. Așa le trebuie, dacă-s devianți underground domesticiți de o instituție a statului!

Exemplificări și datări pentru sensurile și cuvintele noi din acest articol veți găsi în ediția a treia a DCR (Dicționarul de Cuvinte Recente), aflat în pregătire la Editura Logos.