Cand o sa cresc mare vreau sa ma fac contribuabil

“Doamne, ce fac astia cu banii nostri?” Ce face statul cu banii din taxele si impozitele platite de fiecare cetatean al tarii? Ceea ce unii dintre noi se intreba retoric aproape in fiecare zi ar urma sa invete, incepand cu anul scolar viitor, elevii din clasele a treia si a patra, la orele de educatie civica. Cu alte cuvinte, copiii vor fi invatati la scoala cum sa devina buni contribuabili si, eventual, isi vor invata parintii de ce e bine sa-si plateasca taxele si impozitele la timp si ce se va intampla daca nu le platesc.
Unii  zambesc cand aud de o asemenea idee, altii se declara insa absolut convinsi de reusita ei. In afara Ministerului Finantelor Publice (MFP) si Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului (MECT), care cred in acest proiect, majoritatea institutiilor de invatamant se arata insa destul de sceptice, mai ales pentru ca nu stiu inca despre ce este vorba.
Protocolul de colaborare dintre MFP si MECT pentru introducerea in scoli a modulului de educatie fiscala “Doamne, ce fac astia cu banii nostri?” a fost incheiat in decembrie anul trecut. La aceste cursuri, elevilor li se vor prezenta studii de caz cu comparatii intre contribuabilii care isi platesc taxele la zi si cei rau-platnici. In functie de rezultatele obtinute la clasele primare, programul poate fi extins si la elevii din ciclul gimnazial si liceal.

Asa a salvat Ionel bugetul
MFP a pus deja la dispozitia MECT 1.200 de pachete educationale, care contin o caseta video cu patru desene animate, dublate in limba romana, pentru a-i familiariza pe copii cu elemente de baza in fiscalitate, o carte de povesti care explica elevilor ce sunt impozitele si ce rol benefic joaca ele in societate, o istorie a impozitelor si a taxelor in 10 capitole, care prezinta evolutia impozitelor in paralel cu evolutia societatii umane, o plansa cu tema “Cum sa umplem vistieria statului?” si un ghid al profesorilor care vor preda modulul de educatie fiscala si care vor fi instruiti incepand cu semestrul al II-lea al anului scolar 2003-2004 de catre specialisti din MFP.
Personajul primei carti, “Poveste despre taxe”, este Ionel, care afla de la tatal sau, pe care il surprinde completandu-si declaratia fiscala, ce inseamna taxele si impozitele si ce face statul cu acesti bani. Ionel nu intelege prea bine ce ii explica tatal sau, dar apoi, imediat ce ajunge in camera sa, va fi luat de un spiridus si dus intr-o lume fantastica, intr-o padure fermecata, pentru a salva animalele aflate sub vraja unui vrajitor teribil numit Zapciu, care le furase locuitorilor padurii cufarul fermecat – bugetul lor. Ionel il va infrunta pe teribilul vrajitor si cu ajutorul informatiilor de la tatal sau, va reusi sa-l invinga si sa aduca bucuria si prosperitatea in padurea fantastica. Povestea se sfarseste cu o pilda: “Tinere prieten! Aminteste-ti ce ai citit, pentru ca soarta tarii tale depinde si de tine! Impozitarea este calea spre prosperitate!”

O tragedie americana
A doua carte despre istoria taxelor, “Neobisnuitele aventuri ale neobisnuitelor taxe”, ii invata pe copii cum a aparut zeciuiala, despre sistemul fiscal al Eladei, impozitele si taxele in Tarile Romane, impozitele medievale, dar si depre Colbert, Adam Smith, John Keynes sau Franklin Roosevelt. Din cele zece povestiri, copiii afla ca “Impozitele si taxele, prin natura lor, trebuie sa serveasca statul, trebuie sa actioneze pentru bunastarea intregii societati. Impozitele trebuie sa ne aduca intotdeauna aminte de noi insine: este o placere sa privesti o gara reconstruita, care raspunde tuturor cerintelor de modernizare, o strada renovata etc. Fiecare cetatean isi aminteste cu mandrie ca toate aceste lucruri bune au ceva in comun”.
Micilor cititori li se ofera si povestea despre razboiul Angliei cu coloniile, respectiv proclamarea independentei Statelor Unite, dupa “The Boston Tea Party”. Dupa cum se stie, pentru a-si consolida statutul de putere coloniala, Anglia a instituit o taxa speciala pe ceai. Drept urmare, colonistii americani au boicotat importul de ceai, iar la 16 decembrie 1773 au aruncat in Golful Boston incarcatura a trei din navele englezesti care venisera sa livreze ceai. Incidentul, faimos in istoria Americii, a contribuit la declansarea revolutiei americane.
Cartea Ministerului de Finante interpreteaza astfel episodul istoric cu pricina: “De ce nu au tinut cont guvernantii englezi? Taxele si impozitele sunt prin natura lor pacifiste. Utilizarea lor pentru a efectua presiuni politice nu se justifica. Daca aveau relatii cordiale cu toata lumea, colonistii nu s-ar fi gandit niciodata la independenta!”

“Copiii sunt mult mai onesti”
Revenind la realitate acum, aparitia in scolile romanesti a unor astfel de materiale didactice este rezultatul unui proiect denumit “Sprijin pentru adaptarea administratiei fiscale romane la standardele europene”, derulat de Ministerul Finantelor Publice impreuna cu Ministerul de Finante din Olanda si sponsorizat de Ministerul Economiei din Olanda. Ideea cursului de fiscalitate a fost a lui René Landgraf, reprezentantul Ministerului de Finante din Olanda, care a lucrat cu cei de la Finantele de aici un an si patru luni.
“Incercam sa-i ajutam pe romani sa isi insuseasca si sa respecte anumite reguli, vrem sa le dezvoltam contribuabililor o stare de spirit pentru a-si indeplini obligatiile de cetatean, pentru a intelege de ce trebuie sa plateasca taxele. Evident insa, continutul acestor programe de asistenta se refera in general doar la lucruri tehnice, de organizare, de logistica, de abordare si asa mai departe, ceea ce este util, dar reprezinta doar o parte a monedei”.
Cealalta parte a monedei se refera la mentalitatea oamenilor, care in Romania ar trebui schimbata, adauga Landgraf. “De ce nu incercam sa ne focalizam energia pe partea <soft>, de comportament? Partea tehnica nu este suficienta. Cred ca nu este usor sa schimbi comportamentul unor adulti, dar de ce sa nu ne indreptam atentia spre viitorii contribuabili, spre copii? Sunt mult mai onesti, mult mai flexibili si mult mai receptivi la ceea ce trebuie sa faca si la ceea ce nu trebuie sa faca”.
Chiar daca pentru inceput cursul va fi predat elevilor de clasa a treia si a patra, de 10-11 ani, René Landgraf considera ca ei nu sunt nicicidecum prea cruzi la minte pentru asa ceva, avand in vedere ca valorile de baza ale comportamentului se formeaza in copilarie. “Nu vrem sa invete definitii sau clasificari, vrem sa inteleaga ca daca nu se platesc taxe, atunci nu sunt scoli, nu sunt spitale, nu sunt pensii, nu mai e nimic. Poate ca nu intotdeauna esti de acord cu felul in care guvernul foloseste acesti bani, dar acesta este aspectul politic, nu are de-a face cu comportamentul de cetatean al oricarei tari, inclusiv Romania”.

Tata, da cum ramane cu cota unica?
Olandezul spune ca predarea respectivului curs trebuie sa fie cat mai distractiva si sa incurajeze interactivitatea. “Dupa vizionarea celor patru desene animate, trebuie incurajate discutiile cu colegii si profesorii. Aceste discutii pot avea loc si acasa. Probabil ca vor fi anumiti parinti carora nu le vor placea, depinde de familie, de circumstante, dar pot fi luate niste decizii, deoarece copiii sunt deschisi si onesti: <Tata, tu cate taxe platesti?> sau <Tata, tu de ce nu platesti impozite?>. In schimb, a incerca sa imbunatatesti comportamentul adultilor este foarte greu”, explica Landgraf.
Desenele animate si cele doua carti au fost traduse si adaptate la situatia din Romania. “Daca ar fi trebuit sa realizam noi toate acestea, ne-ar fi costat o avere. Am dublat insa caseta video care a fost realizata in Ungaria de o firma de consultanta si relatii publice (M&H Communications Budapesta). Cartile sunt de origine din Ucraina, dar au fost traduse si adaptate la situatia de aici, iar MFP s-a ocupat de tiparirea acestora la Imprimeria Nationala”.
Inainte ca totul sa fie gata, Landgraf a discutat cu reprezentantii MECT, care au fost foarte entuziasmati de idee. “Au fost incantati de modul diferit de a-i invata pe copii. Pentru ca nu am avut bani decat pentru 1.200 de pachete, am decis sa facem pe site-ul MFP un colt al copiilor. Sunt multe tari care au pe site o astfel de pagina”. Si in Olanda exista o initiativa similara. René Landgraf a obtinut permisiunea ca filmuletul “O zi din viata lui Billy” sa fie tradus si pus si el pe site-ul din Romania. “Este vorba despre un copil, Billy, care conduce un mic scuter de acasa la scoala si de la scoala acasa, iar tot ce se intampla pe drum are legatura cu taxele, dar intr-un mod amuzant”.
Ulterior, reprezentantii MECT si ai MFP s-au intalnit si au semnat protocolul de colaborare. “Cativa copii au citit cartile si au fost foarte incantati. Le-au placut filmuletele si de Billy. Nu avem indoieli ca va merge; poate ca se vor mai aduce imbunatatiri, dar acestea se vor face pe parcurs, dupa ce se va lucra cu copiii”.

Din fericire, nu se pun note
Protocolul dintre cele doua ministere prevede ca incepand chiar din acest an scolar va fi introdus in regim experiemental un modul de educatie fiscala la nivel de invatamant primar si gimnazial (clasele III-V). MECT are obligatia sa distribuie cele 1.200 de pachete educationale, in numar egal (cate 25 de pachete), tuturor inspectoratelor judetene si Inspectoratului Scolar al Municipiului Bucuresti si sa stabileasca modul de distribuire in cadrul judetului (clasa pilot sau scoala pilot).
Gabriela Iaurum, reprezentantul MECT, responsabil cu implementarea acestui program, afirma ca la ora actuala cei din minister sunt “in faza de gandire si elaborare a unei strategii de implementare”. Prima intalnire cu inspectorii pentru invatamantul primar a fost programata pentru februarie. “Deocamdata suntem in etapa de <bucatarie>, pentru ca pentru orice program de formare trebuie stabilite structura cursurilor de formare si formatorii”, afirma Gabriela Iaurum.
Pana acum s-au stabilit doar criteriile de selectie a scolilor care vor introduce experimental acest curs. “Am decis ca programul sa fie introdus in cate o scoala din fiecare judet al tarii, atat in mediul urban, cat si in mediul rural. Alegerea scolilor respective se va face la nivel de inspectorat judetean”.
In opinia reprezentantului MECT, aceste cursuri sunt utile numai daca sunt prezentate elevilor intr-o forma adecvata varstei. “Orice continut care nu este modelat in conformitate cu capacitatea de intelegere a copilului va fi respins. Cursurile sunt atractive, ramane de vazut insa daca invatatorii vor sti sa le foloseasca in mod corespunzator”.
Pentru ca programa scolara nu poate fi modificata in timpul unui an scolar, cursurile vor fi introduse in scoli doar experimental, cu monitorizarea pe parcurs a rezultatelor. “Vrem sa vedem cum va fi primit de copii, ca sa ne facem o idee despre cum va trebui sa apara cursul in programa scolara pentru anul urmator. Elevii nu vor fi evaluati, cursul nu va conta la media generala; vrem doar sa evaluam programul, sa vedem daca mai modificam ceva la continut”.
Cursul de fiscalitate nu prevede decat aspecte practice, asadar nu trebuie ca elevul sa memoreze definitii sau clasificari. “Nu cred ca programa se va incarca, pentru ca acest curs ii invata doar aspecte practice, lucruri pe care copiii le aud in familie, la televizor si fie nu le inteleg, fie nu au timpul necesar sa reflecteze asupra lor”.

“I love tax”: ras, tuns si frezat
Chiar daca materialele sunt de inspiratie straina, cursul de fiscalitate nu mai exista in alte tari in forma pe care o are in Romania. In Olanda, de exemplu, exista materiale despre fiscalitate pentru scoli, care pot fi luate de pe Internet sau de la Ministerul de Finante, afirma René Landgraf. “Acestea sunt legate mai ales de ceea ce noi numim <prima marti din septembrie>, cand se deschide oficial noul an parlamentar in Olanda. Folosim aceasta oportunitate pentru ca scolile sa prezinte elevilor lucruri despre buget, taxe etc. In rest, se invata in licee, dar nu ne referim la comportament, ci la aspectele tehnice. Partea de comportament nu o invatam separat, este inclusa deja in educatia noastra de baza”.
Tot in Olanda exista o abordare mai speciala, sub forma campaniei “I love tax” derulata de Administratia Fiscala Olandeza si care are ca scop imbunatatirea perceptiei publice despre fisc si impozite, prin lansarea pe piata a unor obiecte si servicii promotionale – cani, stickere, tatuaje false, toate cu sloganul “I love tax”, ba chiar si o tunsoare speciala “I love tax”. Toate activitatile de comunicare si de educare a contribuabililor sunt concentrate in jurul sloganului “Leuker kunnen we het niet maken, maar wel makkelijker”
 (“Nu putem sa facem acest lucru mai placut, dar il putem face mai usor”).
“Nimanui nu-i place sa plateasca taxe, dar cu o anumita abordare poti sa indulcesti imaginea”, crede mereu optimistul Landgraf. “Nu este vorba numai de mentalitatea contribuabililor, ci si de mentalitatea guvernului. Nu spun ca daca incepi cu copiii totul va fi neaparat extraordinar, pentru ca si politicienii trebuie sa-si faca treaba lor. Noi avem o zicala: Administratia Fiscala are contribuabilii pe care ii merita si contribuabilii au Administratia Fiscala pe care o merita”.

“Nu figureaza in programa”
Parerea celor care vor fi nevoiti sa aiba de-a face la clasa cu invataturile Finantelor este deocamdata greu de determinat, fiindca deocamdata nu multe scoli au cunostinta de asa ceva. Am ales, la intamplare, doua scoli din Bucuresti, din sectoare diferite. Cei de la Scoala generala nr. 150, din sectorul 5 al Capitalei nu stiu inca nimic despre aceste cursuri, afirmand ca MECT nu i-a contactat pana acum in legatura cu acest program. Ioana Popescu, directoarea Scolii generale nr. 186 “Elena Vacarescu” din sectorul 1, afirma ca la ora actuala cativa invatatori si profesori ai scolii participa la un curs de instruire, in trei module, la Casa Corpului Didactic, un modul al cursului fiind despre educatia economica eficienta. “Inca nu stim daca scoala noastra va introduce aceste cursuri. Dupa parerea mea, acestea sunt binevenite si pentru elevi, dar si pentru noi, profesorii. Daca cursurile sunt optionale, programa nu se incarca, dar daca sunt obligatorii, atunci ramane de vazut, pentru ca deocamdata ele nu figureaza in programa scolara pentru anul scolar viitor. Nu am primit nici o dispozitie in acest sens”, spune Ioana Popescu.
diana.sava@zf.ro