Când trăim pe o margine/ de Ziarul de duminică

Vintilă Mihăilescu

Apologia pârleazului

Editura Polirom

Colecția „Plural. M”. Cartea este o imagine a societății românești actuale: „Sensul acestei alcătuiri este acela de a lua în serios pretenția de «antropologie publică» și de a transmite un mesaj de «optimism critic», pe care îl consider util în acest climat public de mizerabilism necritic. Altfel spus, este vorba și despre un mesaj public, nu doar despre o conjuncturală antologie de autor.” (Vintilă Mihăilescu)
Observator atent al realității imediate, Vintilă Mihăilescu creionează în eseurile sale o imagine sui-generis a societății românești actuale, arătând cum ne raportăm la diferite valori, care sunt noile mentalități și obiceiuri, dar și relația noastră cu propriul trecut și speranțele pentru viitor.
Complexele culturale, sărbătorile, dezindustrializarea, munca, elitele și masele, detoxifierea, homo bran-shatus sau porcușorul Luță devin puncte de pornire pentru analize spumoase, dar și pentru texte polemice de critică socială.
Din cuprins: Muzeul și identitatea Țăranului Român. Cain și Abel în România. Privind obrazele modernității românești. Durkheim și bunica românului. Religie și democrație. D´ale bucuriilor vieții. Primăvara carnavalului nostru. Povestea de succes a celor 60 de biserici de lemn
Vintilă Mihăilescu este profesor universitar doctor, director al Departamentului de Sociologie din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA). A fost visiting professor la numeroase universități și centre de studii avansate din Canada, Franța, Italia, Elveția, Germania, Belgia, Austria și Bulgaria.
Din 2005 până în 2010 a fost directorul general al Muzeului Țăranului Român. În 1990 a inițiat organizarea Societății de Antropologie Culturală din România (SACR), al cărei președinte a fost între 1994 și 2000.
Din 1998 este colaborator permanent la revista Dilema (Veche), unde deține rubrica „Socio-hai-hui”.

„Cu toții trăim pe o margine. Nu aceasta mă deranjează , ci marginalizarea, fixarea obtuză în marginea devenită marginal și care omoară libertatea de a sări pârleazul!”