Capitalismul si religia ortodoxa. Cata compatibilitate?

“Pentru multi romani, chiar si oameni de afaceri, legea este ceva de care trebuie sa se protejeze, iar in cazul in care nu sunt de acord cu legile incearca pe cat posibil sa evite un conflict cu acestea si niciodata sa le schimbe”, Mircea Cosea.

Prin valorile pe care le promoveaza Biserica ortodoxa nu stimuleaza capitalismul si libera initiativa in aceeasi masura ca alte religii precum catolicismul sau protestantismul. In plus, spre deosebire de acestea, ortodoxia nu se amesteca destul de mult in problemele de zi cu zi ale oamenilor, ale societatii si in functionarea institutiilor publice.

Acestea au fost concluziile seminarului “Economia si Etica. Rolul valorilor si al moralitatii in comportamentul economic”, organizat de Colegiul Noua Europa la sfarsitul saptamanii trecute.

“Religia ortodoxa este mai degraba favorabila perioadelor de tranzitie decat capitalismului. Valori precum rabdarea, munca grea fara mari recompense, resemnarea sau modestia nu sunt compatibile cu principiile capitalismului sau ale economiei de piata”, a spus Andrei Plesu, profesor de filosofie si rector al colegiului Noua Europa.

Legat de acelasi subiect, Mircea Cosea, profesor de economie, fost ministru al Reformei, a sustinut ca in Romania reforma economica a fost facuta fara a se tine seama de particularitatile comportamentului economic al romanilor (economic behaviour).

“S-a plecat de la prezumtia falsa ca romanul este un fel de homo oeconomicus care poate adopta fara mari probleme modelul capitalist. In realitate, comportamentul economic al romanului este impregnat cu multe elemente din moralitatea crestina si trecerea capitalism a insemnat pentru multi o ruptura “, a mai spus Cosea.

Potrivit unui studiu realizat de Comisia Europeana in 1995, citat de Cosea, la acea data peste 70% din locuitorii oraselor din Romania erau prima generatie persoane venite din mediul rural, ca urmare a proiectelor de industrializare din perioada comunista. Aceste statistici explica, din punctul de vedere al lui Cosea, de ce principiile crestine sunt atat de importante chiar si pentru multe persoane din mediul urban.

El a mai comentat felul pasiv in care se raporteaza romanii la lege. “Pentru multi romani, chiar si oameni de afaceri, legea este ceva de care trebuie sa se protejeze, iar in cazul in care nu sunt de acord cu legile incearca pe cat posibil sa evite un conflict cu acestea si niciodata sa le schimbe”, a afirmat Cosea.

Alti participanti la seminar au mers si mai departe in timp cu explicarea comportamentului economic al locuitorilor din Estul Europei. Srdan Sljukic, spre exemplu, profesor de sociologie in Serbia a afirmat ca inclinatia catre coruptie si oportunism si abuz de putere a locuitorilor statelor balcanice are radacini in perioada dominatiei otomane. “Instrumentele de care faceau uz conducatorii otomani pentru a-si impune puterea erau violenta, frauda, mita. Pentru a putea supravietui, locuitorii acestor state asuprite care acum sunt Romania, Serbia sau Bulgaria au trebuit sa recurga la mijloace similare”, a aratat Sljukic. “Imperiul Otoman a disparut insa modelul s-a perpetuat in timp, iar perioada comunista nu a facut altceva dercat sa-l amplifice”, a mai spus profesorul sarb.

Chiar daca istoria a lasat ca mostenire o mentalitate orientata catre oportunism si coruptie, lucrurile se vor schimba treptat pe masura ce oamenii de afaceri vor intelege ca respectarea unor valori, care aduce credibilitate, este mai rentabila pe termen lung decat mijloace precum mita, frauda, inconsecventa.

Aceasta a fost opinia lui Robert Wyszynski, presedinte al Fundatiei pentru Afaceri Transparente din Polonia. Potrivit unui studiu realizat de fundatia sa, investitorii din occident sunt dispusi sa plateasca cu 18% pana la 28% mai mult acelor companii din statele estice care adopta proceduri pentru asigurarea transparentei.

“Perceptia generala in Polonia este ca etica este o chestiune de relatii personale si ca nu aduce profit, dar in realitate este exact invers. Mult timp, companiile poloneze s-au concentrat cu precadere asupra castigarii cotei de piata si mai putin asupra imbunatatirii structurii interne”, a spus el.

El a adus in discutie fenomenul coruptiei in Polonia spunand ca scandalurile in care sunt implicati oameni politici si oameni de afaceri sunt tot mai frecvente. “In ultimul an si jumatate nu a existat o saptamana in care sa nu apara un nou scandal de coruptie. Chiar in urma cu doua saptamani seful Politiei, impreuna cu doi membri ai Parlamentului au fost demisi pentru luare de mita”, a aratat Wyszynski. El spune insa ca acum ies la lumina scandaluri care in trecut ar fi ramas ascunse. “Aparent, coruptia este tot mai putenica, dar cred ca de fapt este mai mediatizata, ceea ce este un fapt pozitiv. Presa poloneza este foarte puternica pentru ca este independenta si oamenii au curaj sa demaste cazurile de coruptie”, a sustinut el.

Respectarea regulilor si transparenta nu aduc beneficii numai sectorului privat, ci si institutiilor din sectorul public. Gary J. Reid, specialist al Bancii Mondiale, a prezentat un studiu al acestei institutii asupra sectorului privat din Romania, Serbia si Republica Kirghiz. Cea mai importanta concluzie a acestui studiu, realizat pe un esantion de 1.200 de firme si 1.050 de functionari de stat, din fiecare din cele trei tari, este ca aceasta crestere a performantelor sectorului public poate fi realizata prin introducerea unui sistem de salarizare care sa tina cont de realizarile fiecarui angajat. Adica functionarii publici sa nu mai fie platiti la fel, ci in functie de productivitate. “Contrar asteptarilor, sondajul a aratat ca nu introducerea unui sistem de management al performantelor este solutia pentru cresterea eficientei institutiilor sectorului public, ci introducerea unui sistem de recompensare meritocratic”, a spus economistul Bancii Mondiale.

O alta concluzie interesanta a acestui studiu a fost ca dintre cele trei tari, Romania a avut cel mai scazut indice al increderii in lupta autoritatilor impotriva coruptiei. Pentru Romania, acest indice a fost de 0,33, pentru Republica Slovaca de 0,37, iar pentru Republica Kirghiz de 0,58.

Patriarhia: Oamenii de afaceri vin sa ne ceara sfatul

Capitalismul, concurenta, afacerile nu sunt nici pe departe incompatibile cu principiile bisericii ortodoxe, afirma in replica reprezentantii Patriarhiei. “Este fals ca biserica ortodoxa nu incurajeaza initiativa si spiritul de afaceri”, spune parintele Costel Stoica, purtatorul de cuvant al Patriarhiei.

“Satul romanesc, ca de altfel intreaga tara, trece printr-o perioada de tranzitie, de criza, si din punct de vedere spiritual, nu numai economic. In acest context, Biserica incearca sa-si reia locul firesc in societate”, adauga el.

Biserica nu condamna bogatia, ci situatia cand aceasta devine un scop in sine.

“Sunt oameni de afaceri romani carora banii <<le iau mintile>>. Au impresia ca totul le este permis, nu mai au respect fata de lege, fata de angajatii lor si duc o viata plina de excese. Dar exista si oameni bogati, dinamici care-si pastreaza echilibrul tocmai prin credinta”. El spune ca afaceristi foarte cunoscuti din Romania au venit la biserica in momente dificile. “Se gandeau noapte si zi numai la problemele firmei, faceau calcule, isi neglijau familia, sanatatea”.

Stoica sustine de asemenea ca Biserica nu se ocupa numai de predici ci incearca sa aiba un rol activ in societate. “Biserica Ortodoxa sustine integrarea Romaniei in Uniunea Europeana. Cand s-a votat referendumul, biserica a facut o campanie pentru a indemna oamenii sa mearga la vot. La sate, spre exemplu, preotii le explica oamenilor ce sunt fondurile SAPARD si cum le pot obtine”, continua el.

Faptul ca Biserica nu se implica si mai mult problemele sociale este pentru ca nu are mijloacele necesare. “Bisericii Ortodoxe nu i-au fost retrocedate proprietatile care au fost nationalizate in perioada comunista si pe care le revendica. Cu exceptia catorva cladiri nu s-a retrocedat nimic”, explica el.

El mai face referire la un studiu facut in Statele Unite, care a aratat ca cele mai dinamice si prospere comunitati sunt cea greceasca, armeneasca si cipriota – adica cele cu religii ortodoxe.
georgiana.stavarache@zf.ro