Care este sursa incertitudinilor în bugetul Raiffeisen pe 2011

“Am început să lucrăm la bugetul pe anul viitor și cu toate că per ansamblu sunt mai puține incertitudini decât în urmă cu un an, semnele de întrebare persistă pe anumite dimensiuni, iar cea mai importantă este dinamica creditelor neperformante pentru că efectul majorării TVA și al reducerii veniturilor în sectorul bugetar este încă incomplet. Cred că vom mai vedea un val de efecte în următoarele 6-12 luni”, a declarat Popa într-un interviu pentru ZF.

El spune că în primele luni de după reducerea salariilor este posibil ca mulți clienți bugetari să facă eforturi de adaptare, apelând chiar la rezervele de bani de care dispun pentru a nu acumula restanțe, însă în timp situația se poate complica și este foarte probabil să întâmpine dificultăți financiare mai ales în cazurile în care este vorba de disponibilizări din sectorul public.

“Noi avem pregătită o abordare specială pentru această categorie de clienți.”

Raiffeisen are un program special de monitorizare a clienților care se confruntă cu probleme, incluzând soluții standard de reducere temporară a dobânzii pentru 6-12 luni fără modificarea termenului final, reeșalonări sau perioade de grație de până la trei luni, dar și soluții adaptate situației specifice unui anumit client.

Din punctul de vedere al CFO-ului Raiffeisen, cel mai bun indicator privind creditele neperformante ale unei bănci îl constituie cele cu întârzieri mai mari de 90 de zile și /sau pentru care au fost declanșate proceduri judiciare. Potrivit datelor BNR, acest indicator se situa la 11,3% din portofoliile băncilor la nivelul lunii august, față de indicatorul de 19,27% mai des vehiculat reprezentând ponderea creditelor clasificate drept îndoilenic și pierdere în totalul portofoliului bancar.

“Cred că acest 19% induce o imagine exagerată și plasează România într-o poziție defavorabilă în comparație cu țările din regiune. Nici 11% nu este mic, însă pe intervalele de întârziere de 30-60 de zile analiza depinde foarte mult de conjunctura în care apare restanța, dacă este pe fondul unor probleme temporare. Esențial este să înțelegi de ce se ajunge la 30 de zile și să vezi cum poate fi reluată plata.”

La nivelul întregii piețe Popa nu se așteaptă la ceva ieșit din comun în privința nevoilor de provizionare suplimentară până la sfârșitul anului. “La Raiffeisen creditele cu rating deteriorat au fost deja provizionate.”

Cât privește efectele Ordonanței 50 asupra rezultatelor financiare ale băncii, el spune că “impactul este cert atât pe partea de venituri, pentru că se restrâng comisioanele, dar și pe partea de costuri, pentru că implementarea a generat eforturi financiare”. Popa spune că Raiffeisen nu are în vedere constituirea unor provizioane speciale pentru eventuale cheltuieli legate de procese cu clienții care se consideră nedreptățiți.

Bugetul băncii pe anul viitor pornește de la premisa că nu va mai fi cădere economică, după cum indică toate prognozele de pe piață, evoluție care ar urma să fie favorizată și de piețele externe. “Nu cred că va fi o a doua cădere în Vest. Bugetul nostru va fi în concordanță cu strategia de consolidare a poziției de bancă de top.”

Ca CFO, Popa afirmă că în ultimul timp a spus “da” mai multor proiecte precum mutarea unor unități și chiar deschiderea altora noi, deși de multe ori directorul financiar este în poziția de a spune “nu”. “Greu este să spui «da» cheltuirii unor bani și să ți-l asumi. Acolo unde piața are potențial, nu ezităm. Este simplu să te uiți la costuri și mai greu să vezi dacă nu cumva pierzi venituri mutând o sucursală. Costurile sunt doar o parte din calcul și este important să nu rămâi cantonat în această zonă. Provocarea vine din faptul că trebuie balansat un cost sigur cu un venit probabil.”

Bogdan Popa, 35 de ani, lucrează pentru Raiffeisen din 2002, în primii ani în trezorerie, apoi în toamna lui 2007 a fost numit director financiar. Înainte de a veni la Raiffeisen a lucrat timp de trei ani pentru fosta firmă de consultanță Arthur Andersen, unde s-a ocupat inclusiv de clienți bănci. Are certificat CFA.

Raiffeisen Bank International, noul acționar al Raiffeisen Bank România, a început operațiunile

Ieri a fost prima zi oficială de business pentru Raiffeisen Bank International (RBI), grupul austriac rezultat din fuziunea Raiffeisen International – holdingul care administra subsidiarele grupului din Europa Centrală și de Est, inclusiv din România, cu divizia corporate a Raiffeisen Zentralbank (RZB) – una dintre cele mai mari bănci austriece, care rămâne “banca-mamă” a grupului Raiffeisen. RZB are 78,5% din RBI, care controlează acum și divizia internațională de leasing a grupului. Banca rezultată din fuziune a primit licența de la banca centrală a Austriei și este listată la bursa din Viena în locul Raiffeisen International.

Proiectul fuziunii a fost făcut public în februarie 2010, după ce RZB resimțise din plin efectele crizei financiare și avea nevoie de capital, iar Raiffeisen International, care era pe bursa din Viena, dar nu deținea o licență bancară, putea avea mai ușor acces la finanțare.

Acționarii fostei RI au devenit automat acționari ai RBI. Herbert Stepic, 64 de ani, care a fost CEO al RI, conduce acum noua RBI. Aceasta deține 99,49% din Raiffeisen Bank România.