Care sunt calculele din spatele proiectului fuziunii BVB cu Sibex?

“De ce are nevoie Bursa de Valori București (BVB) de o fuziune cu Bursa din Sibiu – Sibex (SBX)?”, ar fi prima întrebare a cuiva din afara pieței care-și aruncă pentru prima dată ochii peste cifrele celor doi operatori de piață.

Cu 75 de companii listate pe piața principală, a căror capitalizare depășește 12 mld. euro (neluând în calcul Erste Bank), cu încă 1.300 de firme pe piața RASDAQ, care mai aduc circa 2,6 mld. euro, cu tranzacții zilnice de 5 mil. euro (în prima lună a acestui an) și, poate cel mai important, cu Fondul Proprietatea listat începând de astăzi, Bursa de la București este cea mai mare piață de capital din România.

În comparație, Bursa din Sibiu se bazează pe piața futures pe care a dezvoltat-o în ultimii 15 ani, la început chiar pe baza celor mai mari emitenți de pe Bursa de la București, și care generează tranzacții zilnice de câteva sute de mii de euro (bani rulați efectiv, neluând în calcul marjele).

Cifra de afaceri a BVB e de 8-9 ori mai mare decât cea a Sibex, iar capitalizarea este de 7 ori mai ridicată.

Istoric, relația dintre cei doi operatori de piață a fost mai mereu încordată și s-a răcit puternic în 2006, când proiectul de fuziune a fost respins din cauză că acționarii celor două burse nu s-au înțeles în privința evaluărilor la care să se realizeze tranzacția (Ernst & Yung a evaluat atunci BVB la 75 mil. euro, față de

6 mil. euro la cât a fost evaluată Sibex).

Imediat, ambele piețe au intrat într-o competiție acerbă. Bursa de la București și-a lansat propria platformă futures, în timp ce Bursa din Sibiu a încercat să se apropie de Bursa din Varșovia, cu ajutorul căreia și-a lansat propria piață de acțiuni la începutul anului trecut.

În acest moment, ambele piețe au arhitectura completă, cel puțin teoretic, fiecare având propriul depozitar, propria casă de compensare și sisteme de tranzacționare atât pentru acțiuni, cât și pentru derivate. Astfel, în cazul unei fuziuni, toate structurile care se dublează ar trebui să fie eliminate. Ar dispărea astfel un depozitar, o casă de compensare și poate chiar una dintre cele două platforme de tranzacționare. Asta după ce ambele piețe au investit milioane de euro în ultimii ani pentru dezvoltarea acestor structuri. Spre deosebire de BVB, unde principala sursă de finanțare au fost profiturile din 2007-2008, Sibex a strâns bani de la acționari în ultimii ani.

Astfel, la nivelul capitalurilor proprii ale celor două piețe, raportul era de 3,6 la 1 în favoarea BVB.

Întrebarea firească este: cui folosește fuziunea?

Principalii acționari ai Sibex par în acest moment cei mai interesați de accelerarea acestui proces. Printre aceștia se numără un grup de firme de brokeraj care dețin participații semnificative, dar și SIF-urile, care au cumpărat în ultimul an pachete importante de acțiuni și au ajuns să aibă doi reprezentanți în conducerea operatorului de piață. SIF-urile dețin cumulat circa 15% din acțiunile Sibex, în timp ce la BVB doar SIF Moldova deține un pachet de 4,7% din acțiuni. Astfel, celelalte SIF-uri ar fi interesate să obțină o evaluare cât mai mare pentru titlurile Bursei din Sibiu.

De asemenea, printre acționarii puternici ai Sibex se numără și firmele de brokeraj grupate în jurul lui Daniel Țepeș, care controlează de la începutul anului trecut și Consiliul de Administrație al BVB. Daniel Țepeș, împreună cu Broker Cluj, IFB Finwest, Prime Transaction, Estinvest și Delta Valori Mobiliare dețin șase din cele nouă locuri ale Consiliului de Administrație de la BVB, iar HTI și Broker au reprezentanți și în conducerea Sibex. La începutul anului trecut, înainte ca ambele burse să se listeze fiecare pe platforma proprie, grupul celor șase firme de brokeraj deținea 28% din acțiunile Sibex și circa 14% din BVB. După listarea BVB, în luna iunie, atât Țepeș, cât și Broker sau IFB Finwest au vândut pachete semnificative de acțiuni, potrivit raportărilor de pe Bursă, astfel că forța grupului în acționariatul BVB a scăzut. În privința deținerilor pe care grupul le mai are la Sibex nu există informații publice, însă probabil că participațiile sunt în continuare mai mari decât la BVB.

Ce ar avea de câștigat acționarii BVB?

Unii dintre acționarii BVB care nu au acțiuni și la Sibex nu văd cu ochi buni o fuziune proiectată de SIF-uri și de grupul lui Țepeș, susținând că aceștia ar putea fi tentați să supraevalueze Sibex pentru a câștiga mai mult. Pe de altă parte, un proiect de fuziune dezavantajos pentru acționarii BVB are șanse mari să fie respins de acționarii Bursei, având în vedere că în ultimele luni investitorii străini și-au consolidat pozițiile. Erste a ajuns să dețină circa 5% din BVB, iar Franklin Templeton, administratorul FP, are circa 2%.

În anumite condiții, acționarii Bursei de la București ar prefera însă o fuziune cu Sibex. Pentru intermediari, aceasta ar însemna operațiuni pe o singură piață și, teoretic, scăderea costurilor de tranzacționare (inclusiv cele cu depozitarul și cu casa de compensare).

În plus, Bursa nu a avut o viață foarte ușoară în ultimii ani din cauza competiției cu Sibex. Mai întâi, piața futures de la Bursă a reprezentat un eșec, investitorii continuând să prefere tranzacțiile la Sibiu. În al doilea rând, din momentul lansării pieței spot, Sibex a încercat să câștige tratament egal din partea principalului furnizor de listări, statul român. În acest sens, Bursa din Sibiu a dat în judecată statul pentru decizia de a lista Romgaz la BVB fără a discuta și cu Sibex. De asemenea, la cererea SIF-urilor, Consiliul Concurenței a deschis o anchetă privind tarifele practicate de Depozitarul Central (al BVB) pentru transferul acțiunilor unei companii către alt depozitar. Aceste acțiuni pot întârzia sau chiar bloca listările viitoare ale statului, ceea ce ar frâna dezvoltarea BVB, care acum a prins un moment favorabil prin listarea FP, ceea ce i-ar putea determina pe acționari să accepte fuziunea.