Care sunt centrele comerciale care nu au grija datoriilor

Pe piața locală sunt proiecte comerciale care au o cifră de afaceri anuală la același nivel cu al datoriilor, dar și centre la care pasivele sunt de 25-30 de ori mai mari decât veniturile realizate într-un an, arată o analiză a ZF.

Piața centrelor comerciale din România a ajuns la circa 60 de unități și încasări anuale din chirii de peste 300 de milioane de euro, reiese din centralizarea bilanțurilor pe 2011 de la Ministerul Finanțelor Publice.

Majoritatea covârșitoare a centrelor comerciale au fost construite însă cu finanțare de la bancă, astfel că valoarea cumulată a datoriilor mallurilor este de circa 2,4 miliarde de euro, adică de opt ori mai mare decât cifra de afaceri pe anul trecut.

Plecând de la recentul caz al mallului bucureștean Liberty Center, implicat într-un dosar de executare silită, a fost analizat raportul dintre nivelul datoriilor și cifra de afaceri de anul trecut pentru 42 de centre comerciale din București și din țară care au avut în 2011 un an integral de funcționare și au depus bilanț la Ministerul Finanțelor.

Datele arată că în timp ce Liberty Center avea la sfârșitul anului trecut datorii de 22,5 ori mai mari decât cifra de afaceri, în afara Capitalei sunt proiecte ale căror pasive sunt de 25-30 de ori mai mari decât veniturile.

La polul opus, centrele comerciale care nu au în prezent “grija” datoriilor sunt primele proiecte de acest gen construite în București, și anume centrul comercial Orhideea, București Mall din Vitan și magazinul Unirea din centrul orașului, proiecte care au un raport între datorii și cifra de afaceri cuprins între 0,6 și 1,3.

Analiza arată că situația mallurilor din afara Bucureștiului este mai complicată decât a celor din Capitală, în condițiile în care datoriile medii din provincie reprezintă echivalentul cifrei de afaceri pe 10,2 ani, în timp ce în București acest coeficient este de doar 6,4 unități.

Centrele comer­ciale cu cele mai mari grade de în­datorare rapor­tat la cifra de afa­ceri anuală, pre­cum ERA Shop­ping Park Oradea (da­torii de 37 de ori mai mari decât cifra de afaceri), Galleria Suceava (31,8 ori) sau ERA Shopping Park Iași (27,5 ori) sunt ținute practic în viață fie datorită băncilor care nu au dorit să-și asume deschiderea unor noi dosare de insolvență sau executare silită, fie datorită acționarilor care și-au asumat să acopere datoriile din alte surse.

Mallul cu cel mai ridicat nivel al datoriei este AFI Palace Cotroceni din București, care de altfel este și cel mai scump proiect de acest gen construit pe piața locală. Datoriile firmei Cotroceni Park se ridicau la 262,7 mil. euro la sfârșitul anului trecut, în condițiile în care mallul a costat circa 300 mil. euro, iar pentru dezvoltare a fost obținut un credit de peste 230 mil. euro de la Hypo Real Estate Bank.

Mallul de la Cotroceni a generat anul trecut venituri de 25,2 mil. euro, astfel că datoriile sunt de circa zece ori mai mari decât cifra de afaceri.

Pe de altă parte, “regele mallurilor” Iulian Dascălu are pentru cele patru malluri din rețeaua Iulius, construite în Iași, Cluj, Timișoara și Suceava, datorii cumulate de 326,9 mil. euro, dar cifra de afaceri s-a ridicat anul trecut la 41,8 milioane de euro, astfel că datoriile sunt de 7,8 ori mai mari decât veniturile.

Citiți mai multe detalii pe www.zfcoraporate.ro