Care va fi supapa deficitului comercial?

Dublarea deficitului de cont curent pe primele sase luni din acest an ridica o problema cu raspunsul in viitorul apropiat: cum se va elibera economia romaneasca de presiunea acumulata de diferenta atat de mare intre exporturi si importuri?

Economistii au deja pareri contradictorii cu privire la cat de periculoasa este aceasta evolutie, iar in gazete prestigioase din Germania apar paralele cu situatia de criza din 1997 din Asia de Sud-Est.

“Cresterea deficitelor bugetare si de balanta comerciala ar putea determina aparitia unei crize financiare de tipul celei declansate in Asia de Sud-Est in 1997”, avertiza un articol publicat intr-o editie recenta a editiei germane a Financial Times, care mentiona Romania si Bulgaria drept “copiii problema”.

Cum criza din Asia a inceput prin devalorizarea masiva a bath-ului thailandez, care a dezvaluit practic presiunile pe curs provocate de iesirile de capitaluri din regiune, se ridica intrebarea daca leul romanesc n-ar putea fi in peroada urmatoare supus unor incercari similare.

“Problema in sine exista, dar nu e iminenta. Romania nu va intra intr-o criza a datoriei externe in urmatoarele 12-18 luni, n-are cum. ai nici intr-o criza a cursului de schimb, care sa fie un element anexat unei potentiale crize a datoriei. Avem cu ce finanta deficitul de cont curent”, afirma Valentin Lazea, economist sef al BNR.

El spune ca economia romaneasca este departe de stadiul in care se aflau economiile din Asia de Sud-Est in momentul producerii crizei.

Totusi, Lazea este de acord ca sursele de finantare ale deficitului de cont curent, in lipsa investitiilor directe semnificative, au un caracter aleator: transferuri, venituri din strainatate, erori si omisiuni.

Tocmai de aici s-ar putea sa rasara problema. “Romania nu are indatorare mare, nu avem intrari de capital speculative, dar problema este ca intrarile de capital “nedefinit”-erori si omisiuni pot fi considerate drept capital speculativ.”, afirma analistul economic Daniel Daianu, fost ministru de finante.

“Exista doua posibilitati pentru ajustarea deficitului balantei de plati: prin politica comerciala sau prin politica cursului de schimb. Daca prin masuri comerciale sau fiscale (de reducere a deficitului bugetar-n.red) nu se va reusi ajustarea deficitului, sunt posibile atacuri asupra leului”, spune el.

Privind in urma, anii cu cel mai mare nivel al deficitului de cont curent, 1996 si 1998, au fost urmati de deprecieri puternice ale leului in anii urmatori: aproape 100% in 1997 si 66% in 1999. In ambii ani, “corectia” a venit primavara. Va fi la fel si in 2002?

Blestemul economiei romanesti: ori inflatie, ori deficit extern

Economia romaneasca pare sa fie prinsa intr-un balansoar avand la capete inflatia si deficitul comercial: cand creste inflatia, scade deficitul si invers. Anul acesta este randul deficitului extern: soldul negativ al balantei comerciale pe primul semestru s-a dublat fata de aceeasi perioada de anul trecut.

Conform teoriei economice, deficitul unei tari in relatiile comerciale cu strainatatea se rezolva ori prin izolare, adica bariere la granita pentru importuri, ori prin devalorizarea monedei nationale-importurile se vor scumpi, iar exporturile se ieftinesc.

Cand diferenta devine mare, pe undeva trebuie sa rasufle. Exista posibilitatea unei crize a leului in perioada urmatoare?

“BNR are un program de depreciere care nu a fost abandonat si de care se tine in continuare, cu obiectivul ca in acest an deprecierea sa fie mai mica decat rata inflatiei. Nici in relatiile cu FMI nu s-a pus problema modificarii acestei politici a cursului de schimb”, afirma Valentin Lazea, economistul sef al BNR.

Cat despre o posibila asemanare a situatiei actuale a Romaniei cu cea din Asia de sud-Est din 1997, el declara categoric ca nu exista asemanare.

“Acest avertisment este bine ca s-a dat, dar justificarile care stau la baza sa sunt subrede. In primul rand tarile din Asia de Sud-Est au intrat mai repede si mai adanc in procesul de globalizare, care presupune, pe langa avantaje, si riscuri, iar Romania este departe de aceasta implicare in globalizarea mondiala.

Apoi, in aceste tari cursurile de schimb fata de valutele forte erau fixe, o atractie mare pentru investitori, dar si un pericol pentru tara care practica aceasta politica in cazul in care este , ceea ce iarasi nu e cazul tarii noastre.

In plus, in aceste tari contul de capital era complet liberalizat, ceea ce presupune lipsa barierelor la intrari dar si la iesirile de fluxuri valutare.

Romania are contul de capital controlat (doar contul curent este liberalizat, din februarie 1999- n.red.), asa ca nici din acest punct de vedere nu este nici un pericol.Indicatorii datorie/exporturi si datorie/PIB sunt net superiori majoritatii acestor tari.”, afirma el.

Acum cateva luni, BNR a anuntat ca anul acesta “ancora” pentru reducerea inflatiei va fi cursul de schimb, iar Guvernul trebuie sa se ingrijeasca de deficitul balantei comerciale. Ca urmare, leul ar urma sa se deprecieze cu cateva procente sub inflatie fata de anul trecut, adica sa se aprecieze in termeni reali.

Totusi, se pare ca si-a ales un an prost. Daca anul trecut seceta si devalorizarea euro fata de dolar au fost motivele invocate de autoritatile monetare drept cauze ale unei inflatii peste estimari, este posibil ca un eventual esec al stapanirii deficitului comercial prin alte metode decat deprecierea sa determine BNR sa renunta la aceasta politica. Dar inflatia asteapta dupa colt!

“Oricum, este limpede ca pentru anul 2002 in nici un caz nu se mai poate vorbi de o crestere de 5% a PIB, pentru ca nevoia de reducere a deficitului de cont curent va impune constrangeri bugetare si monetare. Nu mai exista nici o tara in Europa de Est in momentul de fata unde deficitul de cont curen sa fie mai mare de 5-5,5%. Am iesit din rand cu acest deficit”, a mai spus Daianu.