CARTEA DE ARTA / Un ghid de calatorie spirituala

Gabriel Herea
Pelerinaj in spatiul sacru bucovinean
Editura Patmos

Gabriel Herea este preot paroh in comuna Patrauti, judetul Suceava, custode al Bisericii Monument istoric, pe langa care a infiintat in 2007 Muzeul “Casa preotului bucovinean”. Om de cultura (si-a dat doctoratul in deceniul trecut sub indrumarea PF Parinte Patriarh Daniel), este coautor al mai multor lucrari, intre care si albume cu prezentarea unor monumente religioase.
In volumul de fata, parintele face o selectie personala, alege un drum caruia incearca sa-i desluseasca tainele, din timpul sacru liturgic. “Impartirea bisercii in mai multe incaperi nu este intamplatoare. Spatiul sacru al naosului si altarului este spatiul unic de celebrare a Sfintei Liturghii. Aici se produce intalnirea si unirea cu Dumnezeu. Celelalte incaperi ale bisericii, fie ca este vorba doar de pronaos, cum avem la Patrauti, sau este vorba de pridvor, pronaos si gropnita cum avem la Probota sau la Sucevita, sunt constructii anexe spatiului liturgic, constructii care au ca tip curtea corului sau pridvorul templului. Prin repetarea si respectarea ritualului initiator, biserica moldoveneasca este icoana a arhetipului ceresc, este icoana a Ierusalimului ceresc.” Dupa ce prezinta arhitectura bisericilor, simbolizarea geometrica a drumului de la pamant la Cer, motivele geometrice simbolice, solutiile plastice si compozitionale folosite, transfigurarea spatiului in icoanele teologice, toate cu o bogatie de ilustratii convingatoare (din pacate doar alb-negru), parintele Herea se opreste pe larg asupra catorva biserici: “Buna Vestire” din Vatra Moldovitei, “Invierea Domnului” de la Sucevita, “Sfintii Enoh, Ilie si Ioan Teologul” si “Coborarea Duhului Sfant” de la Dragomirna, “Sfantul Nicolae” de la Probota, “Sfanta Cruce” din Patrauti, “Sfantul Gheorghe” de la Voronet, “Adormirea Maicii Domnului” de la Humor, “Sfantul Nicolae” din Balinesti, “Taierea capului Sfantului Ioan Botezatorul” din Arbore, “Sfintii Gheorghe si Ioan cel Nou” de la Suceava si comorile de la Putna, si de asta data textele fiind insotite de imagini graitoare.
Acest pelerinaj se incheie cu o concluzie intitulata sugestiv “paradigma culturala ignorata si totusi prezenta”: “Cercetarea mi-a deschis portile spre paradigma culturala a evului mediu moldovenesc, paradigma construita in jurul textului biblic si exersata in poezie liturgica si iconografie. Peretii pictati se reveleaza in acest context, dezvaluind principalele metode de exploatare a imaginii in evul mediu.”