Cartea de istorie

Grigore Gafencu

Jurnal, vol. II Geneva, ianuarie 1942 – 13 martie 1943 Editura Paideia   Grigore Gafencu, fost ministru de externe, a parasit tara in noiembrie 1941 si s-a stabilit la Geneva. Acolo a scris acest jurnal car abunda in analize politice cum n-a mai reusit nici un alt diplomat roman. Textul este pastrat la Arhiva National Istorica Centrala. Gafencu are cateva intuitii formidabile in legatura cu situatia internationala. „Se exagereaza caracterul revolutionar al imperialismului sovietic – scrie el. Presiunea imperiului rasaritean e azi, inainte de toate, national-ruseasca. E primejdia unui popor urias, plin de vitalitate, cu orizonturi neingradite si care se revarsa ca un ocean pretutindeni unde nu se ridica din vreme un zagaz. Zagazurile firesti, menite sa conteneasca apele rusesti si sa ingaduie Rusiei sa joace rolul ei atat de folositor de contrapondere in Europa (e o absurditate si un rau de a ravni sa nimicesti sau sa tai poporul rus in bucati!) e centura tarilor limitrofe. Am auzit vorbindu-se de pregatirea unui stat tripartit: Cehia, Polonia, poate Lituania. Se impune formarea unui bloc balcanic, bloc regional, mostenitor al unor imperii care si-au avut rostul lor in istorie. (…) Daca nemtii se prabusesc sub povara pacalelilor lor, rusii vor fi <>, cum au fost pe vremea lui Napoleon. Cine li se va mai putea ridica in cale? (…) Rusii sunt porniti impotriva noastra. Vor sa ne desfiinteze. Iar englezii, in clipele de azi, atarna prea mult de rezistenta rusa si sunt prea iritati impotriva actelor noastre de vitejie, ca sa aiba putinta si pofta de a asculta necazurile noastre. (…) Luptam si suferim in tabara germana, fiindca Acordul de la Moscova ne-a asezat acolo. Am vrut sa ramanem independenti si neutri pana la capat. Am vrut sa pastram, sa aparam, sa intarim echilibrul european, fiindca fiinta statului nostru atarna de acest echilibru. Nu ne-au lasat insa nici nemtii, nici rusii. La 23 august 1939 am fost impartiti la Moscova. Iata originea adevarata a nenorocirilor in care ne zbatem!”. Cuvant inainte de acad. Florin Constantiniu. Nota asupra editiei, note si indici de prof. univ. dr. Ion Calafeteanu.   Institutul National pentru Memoria Exilului Romanesc Sursele Securitatii informeaza Editura Polirom   Editie de documente intocmita de Dumitru Dobre, Iulia Huiu, Mihaela Toader. Volumul este alcatuit pe baza documentelor de arhiva puse la dispozitie prin bunavointa Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Sercuritatii. Dintre documente, au fost selectate cele mai reprezentative si anume cele care se refera la situatia, in ansamblu, a exilului romanesc, precum si la personalitatile marcante ale acestuia. Au fost incluse 71 de note informative, acoperind perioada 1956-1989, ordonate cronologic. Din ele reiese ca regimul de la Bucuresti a fost intotodeauna interesat sa controleze miscarile diverselor grupuri din emigratie, sa atraga de partea sa personalitati ale exilului ori sa atenueze si chiar sa reduca la tacere vocile critice, mai ales cand acestea se faceau cunsocute din studiourile Europei Libere. Totusi, in aceste documente, nu metodele politiei politice sunt cele mai dureroase dezvaluiri, ci faptul ca persoane bine situate in ierarhia culturala si stiintifica isi turnau, uneori cu voluptate si lux de amanunte, prietenii raspanditi prin intreaga lume.