CARTEA DE ISTORIE/ Amintiri din lagarul mortii

Cristian Troncota Romania si frontul secret, 1859-1945 Editura Elion Volumul de fata ofera cititorului un text revizuit si imbunatatit al altor trei cercetari anterioare, aparute sub tilurile “Istoria serviciilor secrete de la Cuza la Ceausescu” (1999), “Tortionarii” si “Duplicitarii”. Cartea se ocupa de institutionalizarea serviciilor secrete in Romania, de structura si activitatea serviciilor de informatii romanesti pana la Marea Unire, de comunitatea informativa din perioada neutralitatii, de actiunile din preajma si din timpul celui de-al doilea razboi mondial. Capitole seprate sunt dedicate personalitatilor lui Mihail Moruzov si Eugen Cristescu. Autorul da seama de multitudinea serviciilor secrete si mai ales de faptul ca Romania a jucat intotdeauna la mai multe capte. O carte captivanta si pentru istoric, si pentru cititorul obisnuit. Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii Ion Mihai Pacepa in dosarele Securitatii, 1978-1980 Editura enciclopedica Studiu introductiv, selectia documentelor si indice de nume de Liviu Tucanu. Lucrarea este un volum bazat pe 132 de documente preluate din dosarul anchetei asupra defectiunii generalului-locotenent Ion Mihai Pacepa existent in Arhiva Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii. Volumul vizeaza trei momente principale: disparitia, ancheta si urmarile actului intreprins de seful adjunct al spionajului romanesc intre anii 1978-1980. “Cartea nu isi propune sa raspunda la intrebari la care altii au raspuns, inainte si dupa 1989, in multiple feluri (condamnand sau dimpotriva elogiind pe fostul adjunct al spionajului romanesc). Departe de noi este si gandul de a-l «scoate» pe generalul Ion Mihai Pacepa ca tradator sau erou. Ceea ce dorim este sa clarificam, intr-o buna masura, contextul, disparitia, ancheta si urmarile fugii in Occident, prezentand documente nude care au fost redactate in acel moment si care se pastreaza in arhivele romanesti. Gestul urmator ar fi, in mod firesc, o cerectare finalizata cu publicarea documentelor existente pe acest subiect in arhivele CIA si, de ce nu, pe cele ale serviciilor de informatii din RFG. Viitorul ne poate rezerva surprize placute din acest punct de vedere, mai ales ca inca de acum termenul legal (30 de ani) pentru desecretizarea acestor documente este indeplinit.” Alexandru Mihalcea Salcia, un lagar al mortii Editura Ex Ponto

O extraordinara carte, aparuta in colectia “Dosarele secrete ale dictaturii”, rod al investigatiilor ziaristului Alexandru Mihalcea, el insusi trecut prin iadul de la Salcia. Lucrarea si-a propus sa informeze despre “colonia de munca” Salcia, de fapt un lagar de exterminare cu nimic mai prejos decat cele din URSS sau din Germania nazista, precum si despre alte unitati penitenciare din Balta Brailei si Dobrogea. Lagarul de la Salcia a fost infiintat in primavara lui 1952, in Insula Mare a Brailei, intr-un teritoriu aproape nelocuit. Denumirea oficiala era “colonie de munca”. In lagarul de la Salcia erau in jur de 1.200 de detinuti politici (“banditii”) si 100 de infractori de drept comun. Se muncea din zori pana-n noapte la consolidarea digului si in orezarie. Autorul, nascut in 1936 si condamnat pentru “uneltire impotriva ordinii sociale” (1959-1963), a trecut prin mai multe inchisori, inclusiv lagarul de la Salcia. Dupa 1990 a inregistrat marturiile unor fosti detinuti politici care cunoscusera ororile de la Aiud, Canal, Periprava si Balta Brailei si a publicat mai multe carti despre anii de puscarie. Cercetand voluminosul fond “Salcia” de la CNSAS, a dat peste numele adevaratilor monstri care i-au asuprit pe detinuti. In cartea de fata, de aproape 600 de pagini, Mihalcea descrie felul cum ajungeau detinutii in lagarul Salcia, cine erau “banditii”, care erau metodele de exterminare, plus grozaviile savarsite de comandanti. O rememorare aproape greu de suportat.