Cartea in 100 de cuvinte

Philipp Vandenberg. Gladiatorul. Editura Allfa
Tanarul Vitellius ajunge la Roma, intr-o zi fierbinte de primavara, in cautare de lucru. Incape pe mainile Messalinei, imparateasa celebra in primul rand pentru orgiile ei. Aceasta ii gaseste imediat de lucru, dar nu in meseria pe care o invatase Vitellius, aceea de a repara cazane, ci in aceea de gladiator. Un roman pentru toate gusturile: istoric, de aventuri, de moravuri, politic. Autorul a studiat germanistica si istoria artelor la M?nchen, a publicat mai multe romane (intre care Fuga faraonilor, Conjuratia sixtina, Cezar si Cleopatra, Ramses cel mare, Regele din Luxor) si este unul dintre cei mai tradusi autori contempotani. Traducere din limba germana de Victor Scoradet.

Tara Moss. Fetis. Editura Leda
Tara Moss este un top-model canadian clasat printre cele mai sexy cincizeci de femei din lume, dar si un exemplu remarcabil al trecerii de la cariera de manechin international la aceea de autor de besteselleruri. A inceput sa scrie de la 10 ani si a fost premiata de Colegiul Australian de Jurnalism in 1997. A emigrat in Australia in 1996 si are cetatenie dubla, australiana si canadiana. Cartea de fata este romanul ei de debut, nominalizat in 1999 la Ned Kelly Award. Eroina este un model international si studenta la psihologie judiciara. Cea mai buna prietena a ei tocmai a fost asasinata in mod brutal. Impreuna cu un detectiv, incearca sa-l gaseasca pe ucigas, fara sa fie constienta ca a devenit obsesia unui psihopat. Traducere de Sorin Voinea.

Mirel Bran. Bucuresti, dezghetul. Editura Humanitas
Editia in romana a unei carti scrise de corespondentul ziarului Le Monde la Bucuresti, aparuta cu trei saptamani mai inainte la Editions Autrement, in colectia Orase in miscare. Cuprinde 24 de portrete prin care diferiti oameni isi dezvaluie propria privire asupra orasului. Cristi Puiu, Cosmin Manolescu, Mircea Cartarescu, Gabriel Liiceanu, Dan C. Mihailescu, Alina Mungiu-Pippidi, Marcel Iures, Marius Oprea si Cristian Parvulescu se numara printre personalitatile intervievate de autor. Capitala Romaniei “se vede destul de prost in Europa de Vest, mai ales prin prisma unor clisee mediatice”, recunoaste Mirel Bran.

Iuri Mamleev. Sectantii. Editura Curtea Veche
Scris si circulat in samizdat la sfarsitul anilor ’60 si publicat pentru prima oara la New York in anii ’80, Sectantii este cel mai cunoscut roman al lui Iuri Mamleev, o carte care i-a consolidat reputatia de scriitor metafizic “negru” si de continuator al traditiei lui Andrei Platonov in literatura rusa. Infernul a coborat pe pamant si l-a populat cu un criminal in serie diabolic si cadavre risipite pe intinsul Rusiei, cu mistici, ocultisti perversi si fanatici in ale filosofiei, creaturi damnate ce experimenteaza in cautarile lor acele limite neingaduite omului, zonele de dincolo de moarte. Traducere din limba rusa de Mircea Aurel Buiciuc.

Jorge Luis Borges, Margarita Guerrero. Cartea fiintelor imaginare. Editura Polirom
Dragonul, animalele din oglinzi, harpiile, centaurul, pasarea Roc, baziliscul, calul marii, sfinxul, grifonul, golemul, mandragora, gnomii, sirenele, nimfele, unicornul, djinii, walkiriile, trolii, lamiile, lemurii, satirii, pasarea care aduce ploaia si multe alte animale fantastice se regasesc in aceasta splendida carte in care, din gradina zoologica a realitatii, patrundem in cea a mitologiei. Borges recreeaza experiente literare, filosofice, istorice si chiar sacre. Animalele care populeaza aceasta carte sunt reale in masura in care se nasc din admiratia si nevoia noastra de magie. Traducere de Ileana Scipione. Ilustratii de Felix Aftene.

Carmen Firan. Cuvinte locuite. Editura Scrisul Romanesc
Un nou volum, ilustrat de Sasha Meret, din creatia poetei Carmen Firan, o voce distincta deopotriva in lirica actuala romaneasca si in cea americana. Versurile sale pot avea tematica, dar nu si problematica feminina. Iata o gratioasa si profunda Improvizatie: “am trait mereu din imaginatie/ ceea ce nu inseamna/ ca am putut preveni/ prabusirea constructiilor/ complicate candva/ nici casa asta sparta de prag/ nu intra in fanteziile mele// pot inca sa-mi iau ingerul la subrat/ copilul, haina de blana, fotografiile/ poemele scrise dupa-amiaza in bucatarie/ si sa mimez intoarcerea/ in casa unde au ramas ferestrele/ sa tremure singure/ de moartea cu zile”.