Versiunea completă
Ziarul de Duminică

CARTEA IN 100 DE CUVINTE

Abel Posse. Cainii Paradisului. Editura Nemira Argentinianul Abel Posse a studiat politologia si literatura si a facut o stralucita cariera diplomatica. A publicat mai multe romane, unele incununate cu premii de prestigiu. Romanul de fata, publicat in 1983, a obtinut Premiul Romulo Gallegos in 1987, cea mai inalta distinctie literara sud-americana

Ziarul Financiar · 16 martie 2007 · 3 min de citit

Abel Posse. Cainii Paradisului. Editura Nemira
Argentinianul Abel Posse a studiat politologia si literatura si a facut o stralucita cariera diplomatica. A publicat mai multe romane, unele incununate cu premii de prestigiu. Romanul de fata, publicat in 1983, a obtinut Premiul Romulo Gallegos in 1987, cea mai inalta distinctie literara sud-americana. Impreuna cu alte doua romane, alcatuieste trilogia descoperirii Americii de catre Columb. Posse descrie voiajul din 1492 ca un dans macabru, o ciocnire letala a culturilor care sfarseste in tortura si moartea nativilor Lumii Noi. Criticii au remarcat fantezia baroca a scriitorului, ironia, sarcasmul si umorul. Traducere din limba spaniola de Ileana Scipione.

Torgny Lindgren. Biblia lui Dore. Editura Polirom
Protagonistul isi relateaza povestea la un dictafon. Povestitorul, care este cel mai de seama cunoscator al operei lui Gustave Dore si este fascinat de gravurile facute de acesta pentru Biblie, nu poate sa scrie sau sa citeasca. O forma grava de dislexie, care in copilarie l-a facut sa ajunga intr-un azil de “needucabili”, se dovedeste ulterior o binecuvantare a existentei lui: privirea sa, incapabila sa deosebeasca literele, a fost ascutita si rafinata de gravurile marelui artist francez. Pierderea exemplarului din Biblia lui Dore, cartea care i-a incantat copilaria, este motorul ce declanseaza in erou impulsul de a crea opera vietii lui. Traducere din limba suedeza si note de Elena-Maria Morogan.

Pascal Quignard. Vila Amalia. Editura Humanitas
Totul pare sa se prabuseasca in viata lui Ann Hidden din clipa in care descopera ca iubitul ei o insala. Pentru a se regasi pe sine, eroina romanului lui Quignard, compozitoare de succes, va rupe cu trecutul: cu mama si cu iubitul ei, cu locurile copilariei bretone, cu locuinta pariziana si cu editura muzicala la care lucreaza. Dupa un rastimp de peregrinari fara tinta, ea alege sa-si duca viata in izolare. Pe o insula din golful Napoli, intr-o vila cocotata pe un pinten de stanca deasupra marii, Ann redescopera treptat bucuria lucrurilor simple, a detasarii de lume. Traducere din franceza de Emanoil Marcu.

Constantin Cublesan. M. Eminescu. Ciclul schillerian. Editura Grinta
O “editie oarecum inversa”, in care exegeza precede textul poemului. Cititorul ia contact cu acesta dupa ce afla cand a fost scris, in ce context, sursa de inspiratie, in ce ordine tematica se inscrie, caror opere contemporane poate fi alaturat, cum si unde se poate plasa intr-un context de universalitate etc. Autorul isi marturiseste intentia de a analiza intreaga opera eminesciana conform acestei grile, dar, constient de dificultatea intreprinderii, isi incepe demersul cu traduceri ale poetului (patru poeme din Schiller).

Corinne Hofmann. Adio, Africa. Editura Allfa
Dupa senzationalul succes al cartii Indragostita de un masai (carte aparuta in romaneste la aceeasi editura si care a fost ecranizata in Germania in 2005), Corinne Hofmann raspunde numeroaselor intrebari ale cititorilor sai referitoare la viata ei dupa intoarcerea in civilizatia europeana. Cartea de fata descrie jungla birocratica in care autoarea a trebuit sa reinvete multe dintre deprinderile cerute de Europa. Cu aceeasi tarie, cu acelasi curaj cu care a reusit sa supravietuiasca in Kenya, izbuteste sa-si construiasca o noua existenta pentru ea si fiica ei, Napirai, in Elvetia. Traducere din limba germana de Mihaela Dinklage.

Constantin Abaluta. Orasul marea. Muzeul Literaturii Romane
Autorul a lansat la finele anului trecut o carte de poezie (Orasul marea) si un roman (Grafferul din lift, Ed. Paralela 45) pe care cititorul le poate parcurge impreuna cu dublu folos: al lui si al celor doua volume, care astfel se lumineaza reciproc. Orasul marea, subintitulat Strazile care dispar, isi ia drept obiect de reflectie lirica fragmente evanescente ale unui Bucuresti “imens ca un ocean/ dar fiecare dintre noi invartindu-ne doar/ in propria insula de saliva”. Interesanta este punctarea discursului cu fotografii ale unor edificii pe cale de disparitie, ca si adaugarea, la finalul cartii, a unor portrete de oameni si locuri pentru care viitorul se afla in trecut.

Citește și