Carti din Nord

Numai putin daca iesi din Bucuresti, afli ca literatura romana inseamna mult mai mult decat cea pe care ne-o semnaleaza revistele de cultura centrale. Incet-incet, “marginile” isi creeaza propriile centre, de unde, din cand in cand, izbucneste cate o capodopera. Baia Mare, de pilda, are cel putin doua astfel de centre: Biblioteca Judeteana “Petre Dulfu” si revista Nord Literar.

Am participat recent in capitala Maramuresului la a treia editie a Zilelor Revistei Nord Literar si a saptea editie a Colocviilor de Literatura. Mi-au trecut prin fata ochilor multe carti ale autorilor din Nord, iar pe cele care mi-au fost daruite le-am adus la Bucuresti si le voi prezenta in spatiul acestei rubrici.

GHEORGHE GLODEANU – ROMANUL, AVENTURA SPIRITUALA A UNEI FORME LITERARE PROTEICE, Fundatia Culturala Libra. Distinsul universitar Gheorghe Glodeanu este un profesionist al literaturii, calitate careia ii adauga in aceasta carte fervoarea interpretarii, alimentata de convingerea ca “teoria romanului alcatuieste ea insasi un roman. (…) Exista o ‘Comedie Romaneasca’, dupa cum exista si o ‘Comedie Umana'”. Cele patru capitole ale cartii dau seama despre vastitatea unui camp de observatie pe care, survolandu-l de la inaltimea adecvata, autorul il ia in stapanire cu autoritate: “Aventura spirituala a romanului, de la origini pana in secolul al XVII-lea”; “Romancieri si teoreticieni ai romanului in secolul al XVIII-lea”; “Secolul al XIX-lea sau varsta de aur a romanului”; “Romanul experimental al secolului XX”. In “Argument”-ul cu care se deschide cartea, ni se prezinta si liniile de forta care ii asigura acesteia diferenta specifica: “Autorul nu a fost preocupat in primul rand de comentarea unor capodopere ale romanului universal, ci a fost interesat, cu predilectie, de schimbarile survenite in teoriile consacrate genului de la o epoca la alta. Ca urmare, in opere, au fost cautate fragmentele cu incarcatura metatextuala, capabile sa reflecte viziunea romancierilor despre o forma literara deschisa, aflata intr-o continua schimbare. (…) Pe langa marii romancieri care si-au marcat epoca, au fost abordati si marii teoreticieni ai romanului. Nu au fost ignorati nici principalii cercetatori ai genului din literatura autohtona”.

IOAN CALAUZ – MODELUL FIINTEI LA CONSTANTIN NOICA, Editura Risoprint. Dupa ce isi asuma concluzia ca “spatiul nostru cultural a fost sarac in sisteme filosofice”, autorul maramuresean schiteaza o scurta istorie (universala) a temei fiintei, cu focalizare asupra volumului Douazeci si sapte de trepte ale realului, publicat de Constantin Noica in 1968, si asupra temei spiritului incarnat in lume. In chip firesc, un capitol al cartii se opreste la Fiinta rostita romaneste, pentru ca din acest plan sa se poata defini in cunostinta de cauza “Modelul devenirii intru fiinta”. “Demersul nostru (al lui Ioan Calauz, n.r.) a fost ghidat de intentia de a argumenta ca filosoful roman Constantin Noica elaboreaza cel mai impresionant sistem ontologic din cultura noastra si ca este justificata teza existentei unei ontologii regionale, care capata caracteristicile limbii romane, implicit ale traditiei romanesti. Sunt multi sceptici care considera ca filosofia vorbeste o singura limba, limba conceptelor si categoriilor universale si are drept instrument de lucru ratiunea, care ar fi de asemenea universala. Aceasta pozitie, justa in fond, uita tocmai nuantele, asupra carora Noica s-a aplecat de-a lungul intregii lui activitati.”

ADRIAN TINEGHE – GEORGE BOITOR IN ORDINEA COMUNISTA A VREMII, Editura Scriptorium. “Un poet revoltat si magnific”, spunea despre George Boitor A.E. Baconsky. In paginile cartii de fata, Adrian Tineghe il readuce pe Boitor (1934-1976) in actualitate ca opozant si victima a regimului comunist, reproducand intre altele marturii zguduitoare ale rudelor poetului si interviuri cu: Stefan Haiduc, autorul volumului “Un menestrel decapitat”; Stefan Bellu, poet si jurnalist; Ion Bogdan, poet si jurnalist; Vasile Grigore Latis, poet si profesor. O restituire care onoreaza.