Carti grele

Doua importante carti cu si despre literatura romana au aparut aproape simultan. Una se cheama Panorama critica a poeziei romanesti din secolul al XX-lea si este semnata de Marin Mincu, a doua – Istoria secreta a literaturii romane, autor Cornel Ungureanu. Amandoua se completeaza si se pot citi cu folos. (Z.D.)

94 de poeti selectati, antologati si comentati sunt chemati sa confirme miza demersului critic al lui Marin Mincu, potrivit caruia “In aceasta panorama a poeziei romanesti din secolul al XX-lea am incercat sa depistam si sa omologam orice noutate care face sa avanseze discursul modern si postmodern”. Radiografiei introductive (Scurta privire asupra poeticitatii romanesti) ii urmeaza unsprezece sectiuni in care sunt grupati cei 94 de autori, pornind de la Simbolisti (Macedonski), ajungand la Traditionalisti (Goga), Modernisti (Arghezi, Bacovia, Blaga, Ion Barbu), Avangardisti (Tzara, Vinea, Bogza, Gellu Naum), la Antimetafizici. Apocaliptici. Boemi (Geo Dumitrescu), Baladisti. Mitizanti (St. Aug. Doinas), Poeti ai prozaicului si cotidianului (A.E. Baconsky), Neomodernisti. Neoexpresionisti. Experimentalisti (N. Labis, Nichita Sanescu, Marin Sorescu, Cezar Ivanescu, Virgil Mazilescu, Mircea Ivanescu, Angela Marinescu), Manieristi. Textualizanti (Emil Brumaru, Mihai Ursachi, Adrian Popescu, Ion Mircea, Serban Foarta), Textualisti. Postmoderni (generatia ’80) si Autenticisti. Schizoizi (generatia ’90). Volumul se inchide cu Cristian Popescu, dar lasa usa intredeschisa spre poetii douamiisti, care “poseda o constiinta ultralucida si sunt capabili sa se situeze singuri intr-o formula proprie”. La lansarea de la Uniunea Scriitorilor, din urma cu doua saptamani, vorbitori avizati au plasat Panorama… in randul cartilor necesare si fundamentale pentru literatura romana.
In Istoria secreta a literaturii romane, Cornel Ungureanu este de parere ca exista o asemenea istorie care trebuie scoasa la lumina si ca, supuse unei relecturi, textele literare lumineaza zone de clarobscur in ce priveste religia, politica, refularea sexuala, specificul local si dezvaluie lucruri surprinzatoare.
Cartea lui Ungureanu “incearca sa recupereze opere uitate, abandonate din intamplare sau din graba cercetatorilor improvizati, din absenta mesajului epidermic, atat de necesar lumii noastre postmoderne, postistorice, postcoloniale, postcomuniste s.a.m.d. Cartile uitate pot fi recitite in numele altor oferte – ale sirului de Imagini pe care le propun cititorului de azi. (…) Nu ne-am ocupat, in aceasta carte, de momentele, autorii, cartile aflate mai tot timpul sub reflectoarele istoricilor, ale criticilor, ale cartilor de invatatura: manuale, compendii, istorii literare. Ne-am oprit din cand in cand asupra ‘contemporanilor'”. Astfel, criticul ajunge sa-si surprinda cititorul cu informatii despre un Alecsandri initiat in societati conspirative, despre momentul berlinez al lui Eminescu (“unul de deruta, fiindca este echivalent exilului”), despre scriitori si societatile masonice, despre carti de negasit (ex. Slavici – Soll si Haber, Chestiunea ovreiasca in Romania, inexistenta in vreo biblioteca), despre geopolitica lui A.C. Popovici si a altora, despre arta paricidului la romani, despre propunerile de globalizare, despre varstele erotice si varstele pornografice ale literaturii etc. Istoria secreta se vrea o alternativa a istoriilor actualitatii imediate. “Am incercat descoperirea unor paranteze, convinsi ca anii ce vin vor instaura altele. De aceea aceasta carte va putea sa aiba volumul doi, trei, patru, ramanand intacta chiar asa: fara precizarea ca ar putea fi volumul intai dintr-o lunga cercetare viitoare, realizata de altii.”

Cornel Ungureanu
Este profesor la Universitatea de Vest din Timisoara, critic si istoric literar, cronicar al revistei Orizont, de patru ori premiat de Uniunea Scriitorilor. Are nostalgia Mitteleuropei (a si scris o carte excelenta pe aceasta tema, intitulata Mitteleuropa periferiilor) si este de parere ca provincia este supusa presiunii centrului.

Marin Mincu
A fost lector la Universitatile din Torino si Milano si profesor titular la Universitatea din Florenta. Actualmente, e director al Editurii Pontica si al revistei Paradigma. Este considerat promotorul curentului textualist postbelic. A fost distins cu Premiile Herder, Eugenio Montale, Carlo Betocchi si cu Premiul Uniunii Scriitorilor din Romania.