Cărți interzise/ de Stelian Țurlea

Joan Sales

Incerta glorie

Editura Meronia

Colecția Biblioteca de literatură catalană. Traducere de Jana Balacciu Matei.

Manuscrisul acestei cărți (distins de juriu cu Premiul Joanot Martorell), a fost declarat de cenzură „absolutamente IMPUBLICABLE. Es preciso PROHIBIRLA EN ABSOLUTO” (argumente: atac la morală, la dogmă), a putut vedea lumina tiparului în 1956 grație, ironie! unui NIHIL OBSTAT i IMPRIMATUR – „nimic împotriva imprimării” – al arhiepiscopului Barcelonei. Romanul a fost primit mai degrabă cu rezervă, antagonismele din timpul războiului civil nu se atenuaseră, iar Sales era decis să nu spună decât adevărul său. Se va bucura însă de succes ediția franceză, mult extinsă față de originalul catalan, publicată de Gallimard în 1962 (ediția spaniolă a apărut în 1969), la recomandarea referentului editurii, pe atunci tânărului Juan Goytisolo. Edițiile catalane dintre 1956 și 1971 (în 1968 i-a fost acordat Premiul Ramon Llull, în 1970 Premiul orașului Barcelona) au cunoscut continue modificări și adăugiri.

Roman Ráž

Faust moare de două ori

Editura Cartier

Colecția Biblioteca deschisă. Traducere de Lidia-Veronica Našincová. În anul 1967 a avut loc premiera piesei radiofonice Faust moare de două ori, pe care, după succesul din Cehoslovacia, au difuzat-o și posturi din Canada și Irlanda, Elveția și Germania. Autorul a rescris-o sub forma unui roman fascinant, care urma să apară în anul 1969. Dar din cauza așa-ziselor idei subversive, n-a mai apărut atunci, ci abia în anul 2003. Romanul este un thriller politic model pe tema relației dintre individ și putere, dar în același timp și un roman psihologic cu suspans.

Paul Tumanian

Manechine

Editura Institutul european

Colecția Inorog. Cuvânt-înainte de Livia Iacob. Un volum de proze scurte dominate de o încărcătură memorialistică. „Ceea ce se descoperă, dincolo de limpezimea epicului și provocările tematice ale textului, în volumul oferit acum de Paul Tumanian e tocmai înnăscutul talent de povestitor al autorului, harul pentru evenimențial, pentru broderia uneori barocă, alteori postmodernă a poveștii, care se alcătuiește pe măsură ce se destramă și se destramă pe măsură ce se alcătuiește. Asemenea propriei memorii care, străpunsă de gheara melancoliei, le aduce la lumină din noianul de frag­mente disparate ce o recompun tocmai pe acelea care i-au creionat și decis identitatea auctorială.”(Livia Iacob)

Rodica Ojog Brașoveanu

Minerva se dezlănțuie

Editura Nemira

Colecția: Suspans. Un roman de spionaj în care cuceritoarea Minerva Tutovan intră în acțiune. Un roman din seria Minerva Tutovan despre o capcană, o partidă de cărți, un vals, un om gri, o spargere și un asasinat. Minerva Tutovan este o femeie atipica. Extrem de inteligentă, foarte puțin atractivă și cu un incredibil spirit de observație, se simte foarte bine în propria piele. Umorul specific romanelor Rodicăi Ojog Brașoveanu este obținut în această serie nu numai din situațiile în care este pusă Minerva – și originalele ei reacții – dar și din cuplul pe care îl face cu locotenentul Dobrescu. Aici are de rezolvat un nou puzzle fascinant.

Gabriel Garcia Marquez

Funeraliile Mamei Mari

Editura RAO

Traducere din limba spaniolă de Tudora Șandru Mehedinți. Opt povestiri, publicate toate în 1962. „Vreme de mulți ani, Mama Mare garantase pacea socială și concordia politică în imperiul său, în virtutea celor trei cufere cu buletine electorale false care făceau parte din patrimoniul ei secret. Slujitorii bărbați, protejații ei și dijmașii, majori sau minori, exercitau nu doar propriul drept de sufragiu, ci și pe cel al alegătorilor morți de un secol. Ea reprezenta predominarea puterii tradiționale asupra autorității trecătoare, supremația de clasă asupra plebei, transcendența înțelepciunii divine asupra improvizației muritoare. În vremuri pașnice, voința ei hegemonică înființa și desființa slujbe bănoase și sinecuri și veghea la bunăstarea asociaților chiar dacă, pentru asta, trebuia să recurgă la vicleșuguri sau la fraudă electorală. În vremuri furtunoase, Mama Mare a contribuit în secret să-și înarmeze partizanii și le-a ajutat în public pe victimele acestora. Zelul acela patriotic o acredita pentru cele mai înalte onoruri.”

Alessandro Baricco

City

Editura Univers

Seria de autor Alessandro Baricco. Traducere  de Patricia Rădulescu. Alessandro Baricco (n. Torino,1958) a publicat primul roman, Castele de mânie, în 1991, pentru care a primit Premio Campiello și Prix Medicis Etranger (1995). Romanele Mătase și Fără sânge l‑au consacrat ca fiind unul dintre cei mai traduși scriitori italieni contemporani, ajungând pe primele locuri în topurile de bestsellers din Italia și Franța. „City”, spune Baricco, „e clădită ca un oraș, ca ideea unui oraș. Mi‑am dorit ca titlul să exprime asta. Și chiar o face. Poveștile sunt cartiere, personajele sunt străzi. Restul e timp care trece, sete de a rătăci și nevoie de‑a privi. Am călătorit preț de trei ani prin City. Dacă vrea, cititorul poate să meargă pe urmele mele. E lucrul cel mai frumos, dar și cel mai greu din orice carte: Poți oare parcurge drumul făcut de altcineva? În ceea ce privește personajele – străzile –, e câte puțin din toate. Avem un uriaș, un mut, un frizer care în zilele de joi tunde oamenii pe gratis, un general, câțiva profesori, copii care bat mingea, un puști de culoare care trage la coș și nimerește de fiecare dată. Astfel de oameni.“