Cartierul "Olimpului"

Ca sa ajungi acolo din Centru, trebuia sa mergi pe calea Serban Voda, vechiul Pod al Beilicului. Portiunea cuprinsa intre Dealul Patriarhiei, strada 11 Iunie si calea Serban Voda, pana la batrana cladire a Senatului – astazi lasata in paragina – de la intersectia cu strada Olimpului, forma si inca formeaza cartierul Olimpului. Biserica din inima lui ne dezvaluie, cu aproximatie, vechimea si indeletnicirile locuitorilor. Biserica a fost construita din lemn pe la mijlocul secolului al XVIII-lea si reconstruita din caramida de catre un membru al familiei Cretulescu, fiind terminata pe la 1800, de catre breasla croitorilor. Pana pe la inceputul secolului al XVIII-lea, ceea ce urma sa devina cartierul Olimpului era “zona verde”: o pajiste, un maidan, o gradina de zarzavat. Casele au aparut una cate una si trebuie sa fi fost foarte modeste, starea materiala a enoriasilor fiind reflectata in numele bisericii, careia i s-a spus cand “Flamanda”, cand “Saraca”. Locuitorii au fost croitori, sapunari, chiar pastori. Ulita surprinsa in fotografie, ce ducea pana la intrare, a disparut. Cu toate acestea, cartierul si-a modificat infatisarea foarte incet.