Case din lemn, puține și doar pentru vacanțe

Profilul clienților dispuși să plătească pentru o casă din lemn este format din cupluri de tineri care au primit moștenire de la părinți un teren și își construiesc pe el o casă unde se retrag în concedii. Vor locuințe de circa 100 de metri pă­trați, pentru care plătesc în general cu bani din economii sau obținuți prin credite de nevoi personale.

Cei mai mulți lucrează în orașe mari și caută să-și făcă un refugiu într-o zonă aflată la circa două ore de mers cu mașina. Împrumuturile ipotecare sunt foarte rare pentru dezvoltarea locuințelor din lemn, după cum se plâng constructorii. Sorin Coler, directorul firmei Neoconstruct din Câmpina, care a investit în promovarea unor produse legate de programul guvernamental Prima Casă, spune că inițiativa statului, pornită inițial ca o mână întinsă pentru constructori, nu a avut niciun efect benefic pentru firmele de profil. “Nu au fost în stare să facă acest program să funcționeze. Băncile preferă, în general, să acorde credite pentru locuințele deja construite. Am avut cel puțin zece clienți care au încercat să-și facă o casă din lemn prin programul susținut de stat, însă băncile le-au respins dosarul. Dacă Prima Casă funcționa și pentru noi, acum puteam să spun că nu sunt în criză”, spune reprezentantul Neoconstruct.

Mai multe la export

Firmele care exportă și în afara României case din lemn spun că activitatea e mult mai profitabilă pe piețele externe, în condițiile în care o tradiție națională, vizibilă în bisericile construite în zona Maramureșului, a fost întreruptă de “betoanele comu­niș­tilor”, potrivit jucătorilor de pe această piață. Statistica arată că din cele 62.520 de locuințe construite anul trecut, doar 3.136 de uni­tăți au fost construite din lemn, iar alte 2.169 de case au fost realizate din lemn și alte ma­teriale. Constructorii de pro­fil spun însă că estimarea reală a pieței este dificilă, în con­dițiile în care există foarte multe lucrări realizate individual. “În România anul acesta am avut circa 10 proiecte, în timp ce în afară am livrat peste 40 de case din lemn”, afirmă Cătălin Butmălai, directorul grupului RLH, care dezvoltă case din lemn sub brandul Ansonia. “Germania, Austria, Italia și Elveția merg foarte bine pentru noi”, spune Butmălai. Proprietarul firmei de construcții declară că în România a construit case pentru un alt tip de clienți: oameni de afaceri, în medie de peste 50 de ani, vedete locale și chiar doi antrenori de fotbal.

“Cea mai scumpă casă pe care am construit-o în România anul acesta a costat 260.000 de euro”, afirmă Butmălai, a cărui firmă este specializată pe case din lemn lamelar – un lemn mai scump, obținut din mai multe straturi pentru creșterea rezistenței. El consideră însă că metehnele locale vin și pe fondul unei cunoașteri insuficiente a domeniului și al așteptărilor nerealiste ale unor clienți. “A venit cineva la mine anul acesta să-i fac o casă din lemn de 110 metri pătrați care să ajungă fără ferestre și uși undeva la 160 de euro pe metru pătrat. E absurd! O casă de la noi, din lemn lamelar, poate să urce la același nivel, poate chiar mai scumpă decât una din cărămidă”, spune Butmălai.

Percepția greșită vine de fapt pe fondul popularizării caselor din lemn drept alternative foarte ieftine la o locuință din cărămidă sau beton, în anii boom-ului imobiliar, când un apartament cu două camere se vindea și cu 100.000 de euro. Costul unei case din lemn poate varia foarte mult de la caz la caz, în funcție de grosimea pereților, arhitectura interioară, finisaje sau instalații. Prețul unei case pornește și de la 300 de euro pe metru pătrat pentru construcțiile din lemn masiv, în condițiile în care majoritatea constructorilor au tăiat din tarife pentru a atrage clienți, însă pentru structuri mai complexe, cum sunt cele din lemn lamelar pot ajunge și la 800 de euro pe metru pătrat, fără TVA. Avantajele amintite de firmele de profil sunt durata redusă de construire, de câteva luni, rezistența la cutremure, posibilitatea de personalizare a imobilului și aportul “eco” din ce în ce mai la modă în ultimii ani. De cealaltă parte, locuințele din lemn necesită o întreținere mai frecventă și sunt mai supuse riscului de incendii.

Cel mai prost an În ceea ce privește evoluția pieței, declarațiile firmelor întregesc un tablou sumbru oferit de datele macroeconomice. “Este cel mai slab an de când facem case din lemn. Aș zice că scăderea e undeva la 50% față de anul trecut. Suntem cu mult sub boom-ul de acum doi ani. În 2008 veneau în primăvară oameni la mine și îmi cereau să începem construcția într-o lună, iar eu le spuneam că nu pot decât la începutul lui 2009. Anul acesta, în primele șase luni aveam semnate doar cinci contracte”, spune Coler. Pe de altă parte, Sorin Butmălai spune că “sunt semne că piața începe să se așeze, însă creșterea este lentă”.

Numărul firmelor care construiesc din lemn în România urcă aproape de o mie, cele mai multe fiind concentrate în nordul țării, potrivit estimărilor din piață, însă cele care contează cu adevărat în volumul activității sunt de ordinul zecilor. Statul este ca și inexistent pe acest segment. Datele INS pe anul 2009 arată doar 95 de locuințe din lemn construite de stat, 40% la oraș, restul în mediul rural. În aceste condiții, comparațiile cu alte piețe din regiune sunt inutile. “Ungaria are o cultură a construcțiilor din lemn încă de pe vremea lui Ceaușescu. De la ei cumpăram încă de acum câteva decenii niște reviste de arhitectură foarte bune”, își amintește Butmălai.

“Nu avem nicio șansă să ne comparăm cu ei. Cea mai bună piață pe care am putea să o atacăm ar fi Grecia, unde lemnul a început să câștige teren pe o piață dominată de casele albe din piatră mediteraneene. Și în Bulgaria patronul afacerii de conserve Defne pentru care am livrat o casă din lemn îmi spunea că locuințele sunt preponderent din cărămidă și beton, deci ar fi o piață bună”, consideră omul de afaceri. Pe piața locală însă, lemn și terenuri există. Mai puțini sunt însă în această perioadă tinerii dispuși să aloce câteva zeci de mii de euro pentru o locuință care să servească exclusiv drept locuință de vacanță. O asemenea investiție face deocamdată parte din categoria lucrurilor “care pot să mai aștepte”.