Casele Bucureștilor (XIV). Artiști/ de dr. Alexandru Popescu

Pe lista cuprinzând casele anumitor personalități, cele aparținând reprezentanților mediului artistic nu sunt prea numeroase, ceea ce se explică prin posibilitățile materiale reduse de care aceștia dispuneau.

Totuși, între cei care și-au atribuit numele unei case sunt și unii dintre cei mai marcanți reprezentanți ai acestui mediu, desigur alții lipsind, trebuind să se mulțumească cu situația de chiriași, marcată în plăcile memoriale aflate pe imobilele în care au locuit, uneori perioade destul de îndelungate așa cum vom avea ocazia atunci când ne vom ocupa de aceste mărturii ale memoriei.

Nu putem decât să regretăm că puține dintre imobilele care au aparținut unor artiști au avut șansa să devină „case memoriale”. Dar chiar dacă nu au dobândit aceste statut, uneori datorat contextului și generozității urmașilor, casele aparținând reprezentanților mediului artistic au constituit de la început și o lungă perioadă de vreme, căreia i-a pus capăt perioada comunistă, adevărate „focare culturale” pe harta Bucureștilor. Este de ajuns să amintim exemplul „Casei Lipatti”, unde Dinu își încânta asistența cu interpretările sale. Desigur, un rol similar l-a jucat și casa în care a locuit George Enescu sau cea care a aparținut Cellei Delavrancea.

Muzicieni, compozitori

– Casa Flechtenmacher, bd. Ferdinand I nr. 15, 1897

Alexandru Adolf Flechtenmacher (1823-1898), compozitor, violonist, dirijor și pedagog

– Casa Dimitrie Cuclin, str. Lupu Dionisie nr. 74, sec. XIX

Dimitrie Cuclin (1895-1978), compozitor, muzicolog, filosof, scriitor.

– Casa Theodor Rogalschi, str. g-ral Gheorghe Manu nr. 31, sfârșitul sec. XIX – prima jumătate a sec. XX

Theodor Rogalski (1901-1954), compozitor, dirijor și pianist român.

– Casa Lipatti, bd. Lascăr Catargi nr. 12, 1902

Dinu (Constantin) Lipatti (1917-1950), pianist, compozitor și pedagog român. Valentin Lipatti (1923-1999), diplomat, scriitor. Construită de Petre Antonescu, clădirea se înscrie în liniile eclectismului, accentele principale fiind de origine barocă. Ancadramentele ferestrelor și portalul intrării sunt elegant decorate cu elemente vegetale. Odinioară, pereții erau decorați cu lambriuri din lemn sau acoperiți cu mătase pe schelet de lemn. Salonul avea o mică estradă, unde era amplasat pianul, la care adolescentul Dinu Lipatti repeta, compunea sau dădea concerte. Se păstrează sobele, ancadramentele ușilor, decorația plafoanelor și, parțial, mobilierul original încastrat.

–       Casa Chiriac, str. Mircea Vulcănescu nr. 117, sfârșitul sec. XIX – prima jumătate a sec. XX  

Mircea Chiriac (1919-1994), compozitor, profesor la Conservator.

– Casa Cella Delavrancea, str. Mihai Eminescu nr. 151, sec. XX

Cella Delavrancea, pianistă și scriitoare (1887-1991), fiica lui Barbu Ștefănescu Delavrancea. În momentul de față aici funcționează un restaurant.

– Casa Theodor Rogalski, str. g-ral Gheorghe Manu nr. 31, sec. XX

Theodor Rogalski (1901-1954), compozitor, dirijor și pianist, nume de referință pentru evoluția culturii muzicale românești din prima jumătate a secolului XX.

– „Muzeul memorial George Enescu”, Calea Victoriei nr. 141

George Enescu (1881-1955), compozitor, violonist, pedagog, pianist și dirijor român, considerat cel mai important muzician român. Imobilul în care a locuit George Enescu împreună cu soția sa sa, Maruka Cantacuzino, proprietara Palatului cu acest nume, în perioada 1945-1946, se află în spatele corpului central, la el ajungându-se pe una dintre cele mai impunătoare scări ale orașului. Spre deosebire de încăperea soției sale, camera lui George Enescu este modestă ca dimensiuni. După placa aflată la intrare, acestei clădiri i s-a atribuit numele de „Muzeul memorial George Enescu”

Actori

– Casa Eliad, bd. Mircea Vodă nr. 5, 1863

Sandu Eliad (1899-1979), regizor și gazetar. A activat la Teatrul Evere din București. Clădirea, așa cum arată astăzi, a fost realizată în etape începând din secolul al XVIII-lea. Numele sub care este cunoscut imobilul astăzi provine de la Athanasie Eliad, președintele Clubului Hipic Român, cel care a cumpărat proprietatea în perioada 1862-1863. Începând cu anul 1975 clădirea a devenit Casa de Cultură a Sectorului 3. Imobilul păstrează aproape toate elementele caracteristice unei case boierești.

– Casa V. Maximilian, str. Sfântul Elefterie nr. 54, sfârșitul sec. XIX – prima jumătate a sec. XX

Velimir Maximilian (1882-1959), actor român. S-a impus de timpuriu în roluri variate, de operetă, comedie și dramă.

– Casa Constantin Tănase, str. Puțul cu Plopi nr. 10,  prima jumătate a sec. XX

Constantin Tănase (1880-1945), actor, celebru cupletist român, a fost o figură importantă în teatrul de revistă românesc. La un moment dat, imobilul a fost scos la vânzare.

– Casa Maria Filotti, str. Vasile Pârvan nr. 12, 1928

Maria Filotti (1883-1956), actriță și directoare de teatru. În casa în care a locuit actrița, proiectată după planurile arhitecții I.D. Berindei și I.I. Berindei, se află organizată Colecția Memorială „Maria Filotti”.

 – Casa memorială Nottara, bd. Dacia nr. 105, 1931

Constantin Nottara (1859-1935), actor, Constantin C. Nottara (1890-1951), compozitor. Devine muzeu în 1956 când soția compozitorului Constantin C. Nottara donează clădirea Muzeului de istorie a orașului București. În apartamentul de la parterul imobilului este ilustrată prin documente și obiecte viața și activitatea lui C.I.Nottara ca actor, regizor, director de scenă, profesor.