Casele Bucureștilor (XVIII). Militari/ de dr. Alexandru Popescu

Confruntările armate cărora a trebuit să le facă față România încă de la dobândirea Independenței și în cursul secolului XX au dus la afirmarea unui corp de elită al oștirii, ofițeri, generali și mareșali.

Unii dintre ei au jucat un rol important și în viața politică și cea culturală.

În același timp, au dovedit  preocuparea pentru aspectul caselor pe care le-au locuit, proiectele unora dintre ele fiind realizat de arhitecți reprezentativi ai epocii.

–         Casa Florescu – Manu, Calea Victoriei nr. 192,  1843

Prima variantă a casei datează de la începutul secolului XIX, terenul aflându-se în posesia lui Ioan Faca. În 1827, clucerul Faca i-a făcut-o cadou fiicei lui Ecaterina (1809-1853), atunci când aceasta s-a căsătorit cu marele ban Mihai Ghica (1794-1850), printre altele fost ministru de Interne al Țării Românești. Primul născut al celor doi a fost Dora d’Istria. Următorii proprietari ai casei au fost marele logofăt Alexandru Florescu care a refăcut casa în 1843, dându-i în mare măsură aspectul actual, în stil neoclasic, și Dimitrie Ioanidi. Din 1868 casa ajunge în posesia generalului Gheorghe Manu (1833–1911), fost prim ministru (1889-1891), primar al Bucureștilor (1873-1877), ministru de Război în vremea Principatelor și a Regatului, comandant de divizie în Războiul de Independență. În martie 1948, Constantin G. Manu a donat Ministerului Artelor imobilul, precum și tablouri, cărți rare și mobilier. În 2002, actul de donație a fost declarat nul, imobilul intrând în  po­sesia lui Șerban Alexandru Manu.

–         Casa general Arion, Bdv. Lascar Catargiu nr. 15, 1885

Generalul Eracle Arion ( 1838 – 1903) a condus, la sfârâitul secolului al XIX-lea, Serviciul Pirotehnic al Armatei Române. Imobilul, proiectat de arhitectul  Ion Beindei,  are o structura de zidărie portantă , planșee din lemn si șarpanta .

–         Casa căpitan Alexandru Ionescu,  str. Corbeni nr. 3, înainte de 1895

Imobilul este realizat în stil eclectic.

–         Casa general Budișteanu, Bdv. Regele Ferdinand, 1897

Constantin Budișteanu (1838-1911), politician și general român.

–         Casa generalului Teodorescu, str. Biserica Amzei, nr. 9 , înainte de 1898

Constantin Teodorescu, general în timpul Războiului balcanic. Ulterior casa a intrat în posesia Mariei general Dimitrescu (n. Mihăescu), celebră în București sub numele de „Mița Biciclista” pentru viața extravagantă și luxoasă pe care o ducea. Casa a fost renovată în 1910 de arhitectul N. Mihăescu în stil neobaroc, cu tonuri de Art Nouveau, ornamentată cu balcoane si basoreliefuri cu heruvimi, lei si cupidoni.

–         Casa Holban,  str. Nicolae Filipescu nr. 32,  sf. sec. XIX

Ștefan Holban (1669-1939), general, participant la Primul Război Mondial. Aici a locuit istoricul Maria Holban (1901-1991)

–         Casa Boteanu str. Boteanu,  sec. XX

Emanoil Boteanu (1836-1897) general care a deținut funcția de comandant al Flotilei Române (1867).

–         Casa Amiral Vasile Urseanu Bdv. Lascar Catargiu nr. 21, 1908-1910

Vasile Urseanu (1848-1926), amiral român, fondator al Observatorului Astronomic Popular din București, , azi  Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”. Casa a fost construită după planurile arhitectului Ion Berindei. După decesul amiralului, văduva sa, Ioana Urseanu, a donat imobilul primăriei București contra unei rente viagere. O vreme, Primăria a decis adăpostirea aici a unei pinacoteci.

–         Casa Radu Rosetti, str. Mihail Moxa, nr. 3-5, 1909

Radu R Rosetti (1853-1926), scriitori, istoric, politician. Proiectul a aparținut arhitectului  Nicolae Ghica –Budești, fiind realizat în stil neoromânesc. Clădirea este în prezent sediul Centrului pentru Studii in Arhitectura.

–         Vila comandor Alexandru Cătuneanu, Bd. Dacia, 1915

Alexandru Cătuneanu, specialist hidrograf, a condus prima cercetare pentru lucrări hidrografice la Dunăre și la Mare începută în anul 1897. Casa este construită în stil neoromânesc, după proiectul arhitectului Paul Smărănrescu. Este remarcabilă prin bogata decorație interioară cu pardoseală de mozaic.

–         Casa Averescu  Str. Lupu Dionisie nr. 68, sf. sec. XIX

Alexandru Averescu (1859-1938), mareșal al României, comandantul Armatei Române în timpul Primului Război Mondial, prim-ministru în trei cabinete separate,  membru de onoare al Academiei Române.

–         Casa  Constantin Blaremberg, str. Batiștei nr. 15

Constantin Blaremberg (1838-1886), colonel, fost aghiotant regal. Actualul sediu al Casei de Cultură „Friedrich Schiller”.

–         Casa Macca,  Str. Henri Coanda  nr. 11, sf. sec. XIX

Ridicată de colonelul Petre Macca de origine armeană, remarcat  în Războiul pentru Independență în luptele de la Plevna. Imobilul este construită după planurile arhitectului Jean Berthet în stil eclectic cu influențe baroce. Se remarca prin decorația fastuoasă exterioară și interioară. De o parte și de alta a intrării doi atlanți susțin balconul de la etaj. Înăuntru, scara care urcă spre hall-ul împodobit cu picturi. Prin eforturile lui Nicolae Iorga devine sediul muzeului de arheologie, ulterior sediul Institutului de arheologie „Vasile Pârvan”. În momentul de față imobilul este în  stare de degradare.

–         Casa Cihoski, Bdv. Dacia 76-78, prima jum. sec. XX

Henry Cihoski, general, implicat în „Afacerea Skoda”

–         Casa Candiano Str. Rabat nr. 19, 1911

Alexandru Candiano-Popescu (1841-1901), avocat, ziarist și general al armatei române, inițiatorul mișcării republicane antidinastice din 20 august 1870. Ulterior a devenit aghiotant regal.

–         Casa Mihail Foișoreanu, Str. lt. Mihail Foișoreanu nr. 56, sf. sec. XIX – prima jum. sec. XX

Mihail Foișoreanu, locotenent în armata română.

–         Casa gen. David Praporgescu, str. David g-ral Praporgescu, sf. sec. XIX – prima jum. sec. XX

David Praporgescu (1856-1916), general, erou al Primului Război Mondial.

–         Casa Prezan , Str. I. L. Caragiale nr. 2, sec. XX

Constantin Prezan (1861-1943) unul dintre mareșalii României, erou al Primului Război Mondial.