Casele Bucureștilor (XXV). Imobile/ de dr. Alexandru Popescu

Blocuri

O categorie cumulativă

…înscrisă pe „Lista monumentelor istorice” este aceea a „imobilelor”,  care se definesc drept „clădiri, case (mari)” destinate, în primul rând, locuirii.

Categoria este reprezentativă nu numai prin numărul mare al unităților prezente în documentul  amintit (peste 90), ci și prin conținutul său, dat fiind că stilurile în care au fost realizate sunt specifice celor mai diferite orientări în arhitectura modernă a României într-o perioadă îndelungată, de la sfârșitul secolului XIX până spre mijlocul celui următor. Astfel, între acestea se înscriu construcții realizate în stilul tradițional al începutului acestui interval, cu un singur etaj, până la blocuri în stil modernist.

În ciuda caracterului lor heteroclit, aceste construcții prezintă o reală valoare arhitectonică, motiv pentru care au fost înscrise în „Lista monumentelor istorice”.

Dezvoltarea edilitară

…și socială a orașului a dus la  realizarea acestor imobile, pe o scară largă. A fost vorba de extinderea, popularea diferitelor sale zone, mai ales a celor centrale. Proprietarii lor aparțineau mai ales clasei de mijloc a societății bucureștene aflată și ea în plină dezvoltare, ceea ce i-a permis să intre în posesia unor construcții  solide, beneficiind de avantajele, inovațiile arhitecturii moderne. Este și motivul în virtutea căruia multe dintre aceste imobile au supraviețuit până în perioada contemporană.

Principalele străzi pe care sunt amplasate aceste imobile se află în zonele centrale ale Capitalei, dintre care unele au căpătat și o importanță comercială.

Astfel, cele mai ample concentrări de imobile se află pe Bulevardul Hristo Botev (alcătuind un adevărat „ansamblu de arhitectură”), Calea Călărașilor, unele străzi din Centrul istoric (Blănari, Colței, Baia de Fier), ca și altele cu o mai veche tradiție constructivă (Str. Câmpineanu, Academiei, Brezoianu), unde au înlocuit vechile construcții. De asemenea, numeroase imobile se găsesc pe bulevardele Bucureștlor, aflate și ele în plin proces de extindere: Carol I, Brătianu, Dacia, Nicolae Bălcescu, Brătianu.

O listă selectivă a imobilelor

–  Str. Academiei,  sf. sec. XIX – prima jum. sec. XX  – nr. 3-5

–  Str. Armenească, sf. sec. XIX – prima prima jum. sec. XX – nr.10

-Str. Avrig, prima jum. sec. XX – nr. 18

– Str. Baia de Fier, sf. sec. XIX – nr. 10

– Bd. Bălcescu, prima jum. sec. XX – nr. 7-9, 26

– Str. Berthelot H. M. g-ral,  1935 – nr. 36

– Str. Blănari, prima jum.sec.XIX – sec.XX – nr. 14 (Clubul Arhitectilor)

– Str. Boteanu, prima jum. sec. XX – 3 3A (aici s-a aflat, în perioada 1927-1939, sediul Societății Anglo-Române)

– Bd. Hristo Botev 3,  sf. sec. XIX – nr. 3 (1900), 4, 6, 7, 8, 9, 11, 12, 13, 14, 15, 17-19 (Școala Comercială „N. Kretulescu” 1889), 20, 21, 22, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 40,

– Bd. Bratianu I. C., sf. sec. XIX – nr. 10, 18, 21

– Str. Brezoianu Ion – nr. 53 (1935)

– Str. Caimatei 8, nr. 8 (1935)

– Bd. Carol I  sf. sec. XIX – prima jum. sec. XX – nr. 25, 27, 31-33 (Fostul Hotel National, azi ASIROM), 37, 39, 53, 55, 59

– Calea Calarasilor,  sf. sec. XIX -prima jum. sec. XX – nr. 34, 36, 36 A, 38, 42, 44, 46, 144, 146, 148, 149, 151,

– Str. Câmpineanu Ion – nr. 2 (1920)

– Str. Chiristigiilor,  înc.sec.XX  – nr. 24

– Str. Clemenceau Georges – nr. 2 (1890)

– Str. Colței, sf. sec. XIX  – nr. 1, 2, 9, 25, 26, 27, 42, 44, 46 (1900),

– Bd. Corneliu Coposu,  sf. sec. XIX – înc. sec. XX – nr. 33, 35, 39, 41 B

– Str. Cristian Radu, înc.sec.XX – nr. 5 (ing. E. Prager)

– Bd. Dacia,  prima jum. sec. XX – nr. 61, 66 (Th. Nicolau), 69 (Margittay), 72, 74, 78

– Bd Brătianu 3,  sf. sec. XIX

– Calea Victoriei 50,  sf. sec. XIX – prima jum. sec. XX

– Bd. Nicolae Bălcescu prima jum. sec. XX – nr. 7-9, 24, 26

– Intr. serg Nicolae Dascălu,  prima jum. sec. XX – nr. 2, 4, 6, 8

– Intr. Victor Eftimiu, prima jum. sec. XX – nr. 9 (Imobil în care au locuit  arh. Petre Antonescu și Victor Eftimiu)

– Bd. Elisabeta,  sf. sec. XIX – înc. prima jum. sec. XX – nr. 33, 36 (Cinema Capitol), 37, 39, 41, 45 (fost Clubul Austro-Ungar)

– Str. Ghica Ion,  sf. sec. XIX – înc. sec. XX – nr. 5, 7

– Str. Icoanei,  prima jum. sec. XX – nr. 56, 57, 58, 60

– Piata Alexandru Lahovary,  înc. sec. XX  – nr. 5 A

– Bd. Pache Protopopescu,  înc. sec. XX – nr. 2, 4, 5, 6, 7, 10, 11, 14, 18

– Str. Naum Râmniceanu,  prima jum. sec. XX  – nr. 14, 15, 17, 18, 20

– Calea Victoriei,  sf. sec. XIX – prima jum. sec. XX – nr. 7, 23, 26

– Str. Armenească, sf. sec. XIX – prima jum. sec. XX – nr. 10, 35

– Bd. Nicolae Bălcescu,  prima jum. sec. XX – nr. 7, 9, 24, 26

– Str. Gheorghe Brătianu,  prima jum. sec. XX – nr. 7

– Str. Georges Clemenceau 2, sector 1 – 1890

În stare de degradare

Deși, cum arătam, numeroase imobile au supraviețuit până în astăzi, unele dintre ale se află într-o accentuată stare de degradare, fiind chiar abandonate  (spre exemplu, este cazul celui aflat pe Str. Georges Clemenceau 2).   

În cazul altor imobile s-a recurs la „soluția” demolării și reconstruirii cu păstrarea unor elemente decorative (str. Ion Câmpineanu, nr. 2). În fine, o serie de imobile au fost înlocuite cu construcții de mari dimensiuni, sedii de bănci, societăți comerciale (Bd. I.C. Bratianu 10 Brătianu Business Center)

Din păcate însă, numeroase din aceste imobile poartă semnul „bulinei roșii”, de care va fi vorba în episodul următor al serialului.

P.S. Într-un episod anterior ne întrebam cine este în momentul de față proprietarul blocului Bazaltin și care este viitorul său. Pentru cei interesați de aceste probleme recomandăm situl http://www.riseproject.ro/cladirea-istorica-pe-care-kremlinul-o-ruineaza-la-bucuresti/