Cât de credibil mai este proiectul „CEO la stat“?

Ministerul Economiei se chinuie de mai bine de un an să își aleagă firmele care să-i recruteze manageri din privat, iar Ministerul Transporturilor a început deja să implementeze proiectul, dar joacă ping-pong alături de consultanți atunci când vine vorba de comunicarea transparentă a activităților. Între timp, companiile de stat acumulează pierderi, iar unele – cum e cazul Hidroelectrica – au intrat deja în insolvență.

Deși a promis de mai bine de două luni că va îmbunătăți caietele de sarcini pentru firmele de executive search care urmează să recruteze CEO și administratori pentru companii precum Romgaz, Transgaz sau Transelectrica, scandalul de la Oltchim pare să fi acaparat întru totul atenția Ministerului Economiei și i-a făcut pe oficialii acestui minister să uite că și-au asumat în fața FMI-ului că vor aduce manageri din privat la companiile din subordine anul acesta.

La Transporturi, lucrurile s-au mișcat însă mult mai repede: la finalul lunii iulie a început recrutarea, iar săptămâna trecută consultanții au trimis listele scurte cu managerii selectați către minister. Ieri însă o revistă specializată în domeniul transporturilor – Tir Magazin – a publicat în ediția online lista scurtă cu managerii care își doresc să obțină un post în funcția de membru în consiliile de administrație în cadrul CNADNR, compania de drumuri și autostrăzi la care Ministerul Transporturilor vrea să introducă management privat. Executivi de top precum Pleska Benoit, partener în cadrul companiei BBV în Ucraina, Sophocleous Dimitris, fostul director financiar al Romtelecom, Mircea Pop, actualul director general al CNADNR, sau Bogdan Pascu, care ocupă de câteva luni funcția de director adjunct în cadrul CNADNR, ar urma să ocupe o poziție de membru executiv în consiliul de administrație al CNADNR și, eventual, și funcția de CEO (pentru care managerul va fi desemnat ulterior). Pe listele scurte pentru pozițiile de membru al CA cu profil economic se află bancheri cunoscuți precum Marinel Burduja (fostul vicepreședinte pe corporate al Raiffeisen Bank), Sergiu Oprescu (președintele Alpha Bank) sau Johan Gabriels (fostul președinte al RBS), dar și oameni de afaceri precum Sorin Mîndruțescu (șeful Oracle și totodată președintele AmCham), Alexandra Gătej (fosta șefă a Unilever și fost consilier prezidențial), Adrian Băicuși (fost șef la Siemens și Transelectrica și actualmente șef al G4S), Horia Manda (președintele fondului de investiții Romanian American Enterprise Fund) sau Marcel Cobuz (senior vice president innovation în cadrul Lafarge).

În mediul privat, aflarea unei liste scurte de manageri propuși de headhunteri de către alte persoane în afară de compania-client este echivalentul eșecului proiectului de recrutare, având în vedere că majoritatea candidaților sunt angajați, iar angajatorul lor actual ar putea afla de intențiile acestora de plecare (lucru de nedorit în cazul în care nu sunt selectați). Responsabilii de relațiile cu presa din cadrul Ministerului Transporturilor au spus că responsabilitatea privind profilul candidaților pentru primele cinci companii din acest proiect – Tarom, CNADNR, Compania Națională de Aeroporturi București, CFR Infra­structură și CFR Călători – este a consultan­ților pe care i-a contractat pentru acest proiect. De cealaltă parte însă, reprezentanții firmei de consultanță PwC, care au făcut un consorțiu alături de head-hunterul George Butunoiu și avocații de la David & Baias și care au încasat 200.000 de euro de la minister, spun că de comunicarea acestui proiect se ocupă ministerul.

Astfel, ceea ce se dorea a fi unul dintre proiectele credibile și transparente în urma căruia să se vadă o eficientizare a proceselor în companiile de stat începe să ridice tot mai multe semne de întrebare.

Lista cu managerii propuși pentru CNADNR, companie pentru care s-au primit 700 de CV-uri, s-au intervievat 82 de candidați dintre care pe short list au ajuns 23 este cu atât mai surprinzătoare cu cât are în componență oameni care nu au prea avut experiență profesională în acest domeniu. Mai mult, pe listă au apărut și actuali șefi din CNADNR, de unde rezultă că, dacă aceștia vor reveni la conducerea companiei, inclusiv după selecția intermediată de o firmă de recrutare, atunci procesul ar putea fi considerat inutil.

Oricum, decizia finală privind noii membri în consiliile de administrație ale companiilor de stat va fi luată de ministrul Ovidiu Silaghi, însă această listă scurtă cu manageri a fost transmisă și reprezentanților Băncii Mondiale, potrivit unor surse apropiate proiectului. Primele cinci companii pentru care Ministerul Transporturilor a primit listele scurte cu manageri au afaceri cumulate de peste 1,3 miliarde de euro, pierderi de aproape 160 de milioane de euro și peste 47.000 de angajați, potrivit datelor raportate pentru anul trecut la Ministerul de Finanțe.

Rămâne de văzut dacă în urma acestor numiri de manageri din privat companiile de stat se vor transforma din “vaci de muls” ale politicienilor în companii profitabile.