Cat despre zei, ei au oricum locuri rezervate la peluza

Dupa ce anuntasera, luna trecuta, ca din cele 5,3 milioane de bilete pentru JO se vandusera doar vreo 2,2 milioane, oficialitatile elene au declarat ca de fapt si-au facut planul in proportie de 85% la veniturile obtinute din vanzarea biletelor si ca nu sunt motive de ingrijorare ca vreuna din intrecerile din sporturile cele mai importante s-ar putea desfasura cu tribunele goale.

Presa straina a atras atentia in chip deosebit asupra ritmului lent al vanzarii de bilete, insistand ca o lipsa de interes a potentialilor spectatori ar avea consecinte financiare alarmante, atata vreme cat Grecia isi opreste aproape 95% din banii incasati pe bilete, iar aceasta sursa de venit este mult mai importanta pentru tara gazda a Olimpiadei decat incasarile din sponsorizari si din drepturile de televizare.

Sumele platite de marii sponsori, in valoare de 60-70 milioane de dolari fiecare, sunt virate catre CIO, care redistribuie doar o parte catre tara gazda. La fel stau lucrurile si in cazul sumelor obtinute din drepturile de televizare, aproape 1,5 miliarde de dolari.

Depinde cine o sa cumpere biletele

Pe ce se bazeaza atunci optimismul oficialitatilor elene? Directorul ATHOC responsabil cu distribuirea biletelor, Stephanos Kakarantzas, a anuntat recent la un post de radio grecesc ca, daca in iunie se vindeau circa 3.500 de bilete pe zi, la sfarsitul lui iulie ritmul zilnic ajunsese la 13.000 de bilete vandute in fiecare zi.

Concluzia ar fi ca, la fel ca si in privinta pregatirii infrastructurii olimpice, si interesul pentru achizitia de bilete va castiga in intensitate, in buna traditie greceasca, in ultimele saptamani si chiar zile inainte de inceperea Olimpiadei. Ziarelor grecesti le place, in context, sa evoce o declaratie a lui Jacques Rogge, presedintele Comitetului International Olimpic (CIO), care a comentat ca pregatirea JO de la Atena seamana cu un sirtaki: incepe foarte incet, accelereaza ritmul pe parcurs, iar catre sfarsit nu mai poti tine pasul cu dansatorii.

Nu ca grecii de rand nu si-ar permite sa cumpere bilete. Mai ieftine cu circa 20-30% decat la JO de la Sydney, de acum patru ani, majoritatea biletelor la intrecerile care incep pe 13 august costa intre 10 si 30 de euro. Autoritatile s-au bazat destul de mult si pe factorul psihologic reprezentat de victoria echipei elene la Euro 2004, iar de curand, unii oficiali chiar au facut apel la cetateni sa asigure o audienta corespunzatoare importantei istorice a “intoarcerii acasa a Jocurilor Olimpice”.

Dintr-un sondaj de opinie efectuat la sfarsitul lunii iunie pe 2.000 de atenieni, la cererea Comitetului Elen de Organizare a JO (ATHOC), reiesea ca 60,5% din ei intentionau sa ramana in oras pe perioada Olimpiadei si 40,7% se declarau interesati sa urmareasca la fata locului o intrecere olimpica, desi doar 7,3% isi cumparasera si bilete – ceea ce inseamna ca doar comoditatea e de vina pentru ca majoritatea grecilor au amanat momentul cand sa-si procure biletele. Pentru a nu schematiza lucrurile, trebuie sa notam ca si oficialii de la Sydney, cu o luna inainte de Olimpiada din 2000, erau mult in urma cu planul la vanzarea biletelor.

Presa straina a introdus aici o variabila destul de speciala in ecuatie, comentand ca grecii nu au o cultura a fanatismului sportiv, ca in SUA, in Marea Britanie sau chiar in Australia: grecii nu sunt ca americanii, care pot sa se uite ore intregi pana si la poker, de pilda, sau care isi cumpara bilete si pentru competitiile din sporturi ale caror reguli abia le pricep.

In plus, nici Jocurile Olimpice nu sunt de natura sa starneasca pasiuni de genul celor de la Euro 2004, unde suporterul venea in Portugalia ca sa se uite la meci chiar daca dormea prin parcuri si manca din ce-si aducea de acasa: tipul de turism determinat de Olimpiada e mai degraba apropiat de turismul cultural, unde cine a asistat ieri la o proba de inot si azi la una de gimnastica ramane cu suficienta energie ca sa-si petreaca seara la un concert sau la o expozitie a unui artist la moda, nu comentand unul si acelasi meci in fata unei beri ieftine.

Cat despre turistii straini, s-a creat foarte repede impresia ca de pe urma lor nu se va incasa nici macar cat intr-un an turistic normal (turismul realizeaza 18% din produsul intern brut al Greciei). Cartan Tours din California, una din cele doua agentii din SUA desemnate oficial sa vanda bilete la Olimpiada si cazari in Atena pe perioada acesteia, a decis sa aloce mai putine bilete pentru Atena decat pentru JO de la Sydney (100.000 de bilete, din care pana la sfarsitul lunii iunie vanduse 90%).

Don Williams, vicepresedintele Cartan responsabil de marketing, recunoaste ca e vorba de o combinatie de factori care i-au facut sa ia aceasta hotarare. Pe de o parte, stadioanele si arenele de aici sunt mai mici decat la Sydney. Pe de alta parte, e vorba de raportul euro-dolar, care face ca vacantele petrecute de americani in Europa sa fie mai scumpe. Un alt factor sunt ingrijorarile legate de securitatea Olimpiadei.

In fine, biletele pentru intrecerile sportive sunt mai ieftine pentru Atena decat la Sydney, dar cazarea este mult mai scumpa in Grecia si nu sunt semne ca hotelierii de acolo ar mai lasa din pret, spunea Don Williams pe la jumatatea lunii iulie.

Euro, dolarul si americanii

La acea vreme, statisticile Asociatiei Societatilor Elene de Turism aratau ca pana la 6.000 din cele 62.000 de camere de hotel disponibile in Atena ramasesera neocupate, in ciuda temerii initiale ca nu vor fi locuri suficiente de cazare (ba chiar unii comentatori mai rauvoitori sustineau ca tocmai de aceea va fi nevoie ca mare parte din turistii sau din delegatiile olimpice care vor binevoi sa onoreze evenimentul cu prezenta lor vor inchiria camere pe vasele de croaziera stationate pe coastele grecesti, fiindca n-au unde innopta la hoteluri). Cat despre “programul Filoxenia”, de gazduire a turistilor in case particulare ale atenienilor, ultima statistica dateaza de la sfasitul lunii iunie, cand din cele 1.000 de locuinte cuprinse in program, numai 400 fusesera inchiriate.

Este drept ca, in afara de frica de teroristi sau de aglomeratia excesiva, cea mai mare parte din vina pentru aceasta situatie au avut-o hotelierii insisi, care s-au grabit sa-si scoata din preturi cheltuielile de reamenajare si de modernizare facute special pentru Olimpiada. Iar scumpirile, in unele cazuri de sapte sau opt ori fata de preturile din vara trecuta, au fost facute din timp, cu cateva luni bune inainte de JO, pentru mai multa siguranta.

Numai ca, in conditiile unui euro foarte puternic in raport cu dolarul, chiar si o vacanta la preturi normale ar fi fost cam prea piperata pentru orice platitor in euro al unui sejur in Grecia. Cei de la Ambasada SUA din Atena cred ca anul acesta, numai din cauza cursului euro-dolar, vor fi cu 30% mai putini turisti americani in Grecia decat in 2000, adica in ultimul sezon dinainte de 11 septembrie 2001.

Panos Argyros, directorul din Londra al Organizatiei Nationale pentru Turism a Greciei, agentie guvernamentala, a admis ca autoritatile s-au inselat contand pe o crestere cu cel putin 20% a turismului, cum s-a intamplat cu ocazia JO de la Sydney, dar a atribuit situatia unei tendinte mai generale, care nu are neaparat legatura cu organizarea Olimpiadei la Atena. “Este o scadere, dar ea se manifesta in toata Mediterana. Reducerea numarului de turisti in Spania si Portugalia este si mai mare. Toata piata are de suferit, ca urmare a aparitiei unor noi destinatii, mai spre est – Croatia sau Bulgaria”, spune Argyros.

Intr-adevar, pana si destinatiile de lux din Grecia, ca Mykonos, echivalentul grecesc al Rivierei franceze, au fost abandonate in favoarea litoralului nord-african sau a plajelor croate, unde raportul dintre calitate si pret pare mai acceptabil. Argyros a anticipat insa ca o parte din scaderea numarului de rezervari turistice va fi contracarata de reducerea preturilor pe ultima suta de metri, mai ales pentru hotelurile de patru sau cinci stele.

Aici, cazarea s-a ieftinit deja in unele cazuri cu pana la 40% sau au fost introduse oferte speciale, ca de pilda doua nopti gratis pentru fiecare serie de sapte nopti petrecute in hotelul respectiv.

Mostenirea grea a altor guvernari

Ghiorghios Drakapoulos, seful Asociatiei Societatilor Elene de Turism, a afirmat si el ca in unele parti din Grecia a constatat o scadere cu 10-15% a rezervarilor pentru august fata de situatia de acum un an. El a preferat insa ca, in loc de cursul euro sau de tendinta pietei, sa dea vina pe lipsa de interes a autoritatilor, care in loc sa se preocupe de promovarea distincta a turismului olimpic, au considerat ca strainii oricum vor veni, fiindca pe de o parte Grecia e o destinatie turistica internationala cunoscuta, iar pe de alta parte faptul ca Olimpiada revine in patria ei e suficient in sine ca sa atraga spectatori.

De pilda, Ministerul Turismului de la Atena si-a lansat propriul logo olimpic cu numai 38 de zile inaintea deschiderii JO din 13 august, pe cand Comisia Australiana pentru Turism si-a rezervat drepturile promotionale pentru logo-ul ei olimpic cu cinci ani inainte de inceperea Olimpiadei de la Sydney, profitand de evenimentul sportiv ca sa vanda imaginea turistica a Australiei in toata lumea. “Guvernul precedent (socialistii inlaturati de la putere la alegerile din martie 2004, n.red.) a crezut ca simplul fapt ca Grecia gazduieste Jocurile tine loc de reclama”, zice Drakapoulos.

O perspectiva diferita o are Harry Coccossis, seful de la Atena al Organizatiei Nationale pentru Turism a Greciei, care crede ca Grecia poate profita mai curand de-acum incolo de notorietatea oferita de Olimpiada, dat fiind ca schimbarile, fie ele si de ultima ora, in imaginea capitalei vor avea efect asupra perceptiei turistilor straini abia dupa incheierea din 29 august a intrecerilor sportive. Ar fi vorba de faptul ca, in loc de o tara cu soare, nisip si mare, dar cu o capitala infernala si de evitat pe timp de vara, Grecia va ajunge sa fie vazuta ca o destinatie de turism urban, cultural – nu atat pentru pasionatii de antichitati, cat pentru amatorii de noutati culturale de ultima ora, asa cum se intampla acum cu Olanda sau cu Spania.

Deocamdata, in afara de pavoazarea in verde, albastru si portocaliu a Atenei si de panourile publicitare cu Olimpiada, care mai acopera cate o fatada neterminata, mult criticatele lucrari la infrastructura au izbutit sa dea un aer placut multor zone urate ale capitalei, traficul a fost descongestionat gratie prelungirii liniei de metrou si noii linii de metrou usor, iar muzeele si siturile istorice au fost renovate. Pana si badaranii soferi de taxi din Atena au primit lectii de eticheta.

Cealalta Atena

Dar nu e vorba numai de eforturile autoritatilor: pe parcursul ultimului an, in timp ce guvernantii isi imputau unii altora vinovatia pentru urnirea tarzie a lucrarilor la stadioane, intreprinzatorii privati incepeau pe tacute propria lor pregatire pentru Olimpiada. Datorita lor, in oras au aparut mici hoteluri de lux, unele cu arhitectura avangardista, restaurante si baruri rafinate, muzee noi, cartiere industriale au fost transformate in zone trendy, iar peisajul s-a schimbat atat de repede, incat pe alocuri pare un oras complet fata de cel de acum trei luni.

La zece minute de mers spre vest dinspre Acropole, pe strada Pireos, noul reper care sparge cenusiul zonei este Technopolis, o fosta topitorie transformata intr-un spatiu cultural multifunctional, bun si pentru expozitii de arta plastica, si pentru concerte de jazz. Pe perioada Olimpiadei, la Technopolis vor fi organizate concerte aproape in fiecare seara, la unul din ele urmand sa participe si o trupa de dans din Romania.

Mai spre sud, o alta fabrica dezafectata a devenit noul muzeu de arta contemporana Benaki: aici se vor tine in august expozitii de moda si de fotografie. Intre Technopolis si Benaki s-au deschis doua dintre cele mai “hot” restaurante noi din Atena: Aristera-Dexia, pionieri ai bucatariei “fusion” grecesti, si Mamacas, o “taverna” moderna. Tot pe langa Technopolis se afla proaspat inauguratul Hotel Eridanus, primul hotel de top din Atena deschis intr-o cladire veche, aproape ruinata, restaurata pe banii noului proprietar.

Spre nord de Pireos, artistii si intreprinzatorii cu idei au descoperit alta zona aproape parasita, Metaxourgio, unde in ultimele luni s-au deschis un teatru de avangarda si cateva cluburi, foarte cautate acum de actori, plasticieni, ziaristi si, mai nou, de straini. Sigur ca imprejurimile nu arata la fel de bine ca Plaka sau Kolonaki, dar au avantajul ca, pentru straini mai ales, dau o idee mai autentica despre Atena contemporana.

Ceea ce s-a intamplat in lunile din urma in astfel de cartiere face ca multe din hotelurile nou construite sa nu figureze in nici un ghid turistic, iar agentiile sa afle despre ele abia in ultimul moment. Oferta lor va mai taia, probabil, din elanul hotelierilor care s-au aruncat la preturi inca din luna mai, mizand pe insuficienta locurilor de cazare in oras. La aceasta se adauga si faptul ca, mai nou, CIO a anuntat ca nu va ocupa decat 90% din camerele rezervate oficialilor si sponsorilor olimpici la cele mai bune hoteluri din oras, lasand restul pentru public. E vorba aici si de Grande Bretagne, cel mai bun hotel din Atena, unde preturile incep de la 775 de euro pe noapte, dar si de camerele disponibile pe vasul de croaziera Queen Mary II, ancorat in portul Pireu, unde preturile incep de la 800 de euro pe noapte.

Una peste alta, comentatorii straini spun ca Grecia se dovedeste, si in materie de rezervare a locurilor de cazare, un paradis al intarziatilor: grijuliii care si-au rezervat locuri inca din primavara, platind sume enorme, se dovedesc acum mai putin norocosi decat cei ce au lasat totul pe ultima clipa. Si unii, si altii insa vor avea ceva surprize, daca au mai fost si in alti ani la Atena.

crenguta.nicolae@zf.ro

Cel mai mare platitor de drepturi TV: NBC

Drepturile platite de retelele de televiziune pentru retransmisia Jocurilor Olimpice se ridica la 1,498 miliarde de dolari (1,21 miliarde de euro), in crestere cu 12,5% fata de JO de la Sydney din 2000. Cel mai important platitor este canalul american NBC, care a cumparat drepturile pentru piata americana. NBC va cheltui 53% din suma totala, adica 793 de milioane de dolari. In Europa, France Television si Canal Plus vor plati 69 milioane de dolari (58,6 milioane de euro). Aceste sume vor permite Comitetului International Olimpic (CIO) sa finanteze aproape jumatate din bugetul de functionare a Comitetului Elen de Organizare a JO (ATHOC), care se cifreaza la circa 2 miliarde de euro. Restul se repartizeaza in parti aproximativ egale intre cei trei piloni ai miscarii olimpice: cele 35 de federatii internationale care au trimis sportivi la Olimpiada, cele 202 comitete nationale olimpice si administratia CIO.

Cum se vede Olimpiada la Antipozi: Seven Network

Reteaua de televiziune Seven din Australia a platit 50,5 milioane de dolari americani pentru drepturile de retransmitere a intrecerilor olimpice de la Atena, cu 5,5 milioane mai mult decat a platit acum patru ani pentru televizarea JO de la Sydney.

S-ar parea ca ii va fi foarte greu sa-si recupereze investitia, avand in vedere ca veniturile din publicitate pentru perioada Olimpiadei sunt estimate de Seven la 80-85 milioane de dolari australieni, fata de 140 de milioane pentru JO de la Sydney. Seven a vandut pana acum pachete de publicitate companiilor LG, Qantas, Samsung, Hyundai, Procter&Gamble, Telstra si altor companii locale.

Pentru a compensa scaderea vanzarilor de publicitate fata de Olimpiada din 2000, Seven a recurs la reducerea costurilor prin productia Jocurilor din studioul sau digital de la Melbourne, ceea ce ii va permite sa economiseasca banii cheltuiti cu echipele trimise la Atena.

In privinta ratingurilor, acestea vor fi afectate de decalajul de fus orar fata de Grecia, care va face ca multe din competitiile cele mai interesante pentru australieni, cum ar fi finalele probelor de natatie sau de atletism, sa se desfasoare cand in Australia va fi noapte. Totusi, raman destule probe de mare interes (cam 100 din cele 300 de probe incheiate cu decernarea unor medalii de aur) care vor putea fi vazute de australieni la orele de maxima audienta din cursul serii.

In plus, in afara de castigul sau pierderea in termeni strict financiari, Seven mizeaza pe faptul ca exclusivitatea pentru JO de la Atena se va transpune intr-o crestere a notorietatii sale pe termen mai lung. Dupa Barry O’Brien, director al firmei Total Advertising and Communications, “ei platesc atat de mult pentru drepturile de difuzare pentru ca acestea le ofera o ocazie minunata de a se impune pe piata, nu numai cu programele sportive, dar si cu toate celelalte programe ale lor: clientii si telespectatorii capata o idee despre ce pot vedea la Seven. Asta este de fapt ironia: daca vrei ca foarte multa lume sa se uite la tine, nu poti sa-i atragi decat cu un astfel de program”.
crenguta.nicolae@zf.ro