Cât e de frumoasă viața la 100 de ani!/ de Stelian Țurlea

Începe un șir de întâmplări care îi dau viața, și așa până atunci extrem de aventuroasă, peste cap. Întâi, ajunge în posesia unei valize cu cincizeci de milioane de dolari. Gangsterii care îi reclamă pornesc pe urmele lui, la fel și poliția. Gangsterii mor unul câte unul, polițiștii sunt incapabili să afle ce se întâmplă. Norocul este din nou de partea bătrânului, cum i-a fost întreaga viață.

Aflăm că ajunsese, în tinerețe, printr-o întâmplare, un artificier extrem de bun, care ajunsese în America, la Los Alamos, dând sugestii de fabricare a bombei atomice, felicitat de vicepreședintele care avea să ajungă pe neașteptate președinte și care îl trimite în China să ajute armata lui Cian Kai Shek. Aici o salvează de la viol pe nevasta lui Mao, dar cum nu suporta comunismul, traversează Himalaya, ajunge în Iran, unde dejoacă un complot împotriva lui Churchill și se întoarce în Suedia. Suedezii nu-s capabili să profite de știința lui, dar e răpit de ruși, să le spună și lor secretul bombei.

Pe Stalin îl apucă pandaliile în discuția cu el și-l trimite în lagăr la Vladivostok, de unde scapă în timpul războiului Coreei, îi întâlnește pe Kirm Ir Sen și pe fiul care avea să-i urmeze după decenii, dar îl scapă de necazuri Mao, aflat în vizită, care îl răsplătește pentru salvarea soției. Talentul în arta exploziilor l-a făcut pe Allan Karlsson să traversează secolul cunoscându-i pe toți cei care l-au influențat și să participe la majoritatea evenimentelor-cheie. E minunat să ajungi la 100 de ani!

Asta spune de la început Jonas Jonasson, jurnalist, consultant media și producător TV, care, după ce a scris acest roman, s-a mutat în Elveția, lăsând cartea să-și găsească destinul. În scurt timp, romanul a devinit un fenomen de piață în Suedia, în 2010 a fost cea mai bine vândută carte, iar acum cucerește inimile a milioane de cititori din lumea întreagă. Prin urmare e minunat să ajungi la 100 de ani, chiar dacă trăiești într-un azil de bătrâni, cum se întâmplă cu Allan Karlsson, care însă detestă sindrofiile și, pentru că află că i se pregătește sărbătorirea, fuge din azil, numai în șoșoni.

“Te-ai fi așteptat să ia hotărârea asta din timp și să le-o împărtășească și celor din jur, ca un bărbat adevărat. Dar Allan Karlsson nu era omul care să stea prea mult pe gânduri. Așadar, ideea abia apucă să-i încolțească în minte, că el și deschise fereastra camerei de la etajul întâi al căminului de bătrâni din Malmköping și sări în stratul de flori. Manevra fu anevoioasă, dar nici nu era de mirare, fiindcă exact în ziua aceea Allan împlinea o sută de ani.”

Jonas Jonasson – Bărbatul de 100 de ani care a sărit pe fereastră și a dispărut, Editura Trei. Traducere din suedeză și note de Liliana Donose Samuelsson.