Cât pot fi speculate drepturile de preferință de la Banca Transilvania
Miercuri au intrat la tranzacționare drepturile de preferință pentru majorarea de capital de la Banca Transilvania (TLVR01), iar încă din prima zi s-au tranzacționat circa 3,3 milioane de drepturi în valoare de 31.000 de euro.
Miercuri au intrat la tranzacționare drepturile de preferință pentru majorarea de capital de la Banca Transilvania (TLVR01), iar încă din prima zi s-au tranzacționat circa 3,3 milioane de drepturi în valoare de 31.000 de euro.
Deținătorii de drepturi de preferință (cei care dețineau acțiuni TLV la 15 mai) au la dispoziție aproape trei săptămâni pentru a decide dacă le păstrează pentru a participa cu bani la majorarea de capital, sau dacă le vând.
Tranzacționarea drepturilor pe Bursă oferă însă și oportunități de arbitraj sau de speculații pentru investitori.
Pentru a subscrie o acțiune TLV în majorarea de capital, la prețul de 1 leu, un investitor are nevoie de 9,05 drepturi de preferință. Astfel, deținătorul a 10.000 de drepturi de preferință va putea subscrie circa 1.100 de acțiuni, adică va trebui să vină de acasă cu 1.100 de lei (260 de euro).
Dacă decidea ieri să le vândă, el putea încasa între 385 de lei și 490 de lei, dacă și le-ar fi vândul chiar în deschidere.
Scăderea prețului drepturilor de preferință poate oferi oportunități de arbitraj pentru investitori. De exemplu, un investitor putea cumpăra ieri 10.000 de drepturi de preferință la prețul de 0,0385 lei (în total 385 de lei) cu care poate subscrie 1.100 de acțiuni în majorarea de capital, adică 1.100 de lei, deci o investiție totală de 1.485 de lei. La prețul de închidere de ieri al titlurilor TLV, de 1,37 lei/acțiune, investitorul ar obține 1.507 lei din vânzarea acțiunilor, adică un profit de 22 de lei, cu condiția ca prețul acțiunilor să nu scadă. Orice creștere a prețului acțiunilor TLV crește profitul obținut de investitor. De exemplu, la un preț de 1,4 lei, profitul urcă la 55 de lei.
Tranzacții “în marjă”
Prețul teoretic al drepturilor de preferință este diferența dintre prețul pe care investitorul l-ar obține din piață din vânzarea acțiunilor pe care le poate cumpăra în baza acelui drept de preferință și prețul plătit la subscriere.
Dacă un investitor cumpără 10.000 de drepturi de preferință el poate subscrie 1.100 de acțiuni cu 1.100 de lei și le poate vinde pe Bursă cu 1.485 lei (la prețul de închidere de miercuri de 1,37 de lei). Astfel, valoarea teoretică a celor 10.000 de drepturi este de 407 lei, adică 0,0407 lei pentru un drept.
Dacă prețul acțiunilor urcă de la 1,37 lei la 1,5 lei (adică cu 9,5%), prețul drepturilor ar trebui să urce, teoretic, de la 0,0407 lei la 0,055 lei (adică un plus de 35%). Astfel tranzacțiile cu drepturi de preferință pot multiplica eventualele câștiguri pe care le-ar înregistra acțiunile TLV, la fel cum se întâmplă în cazul tranzacțiilor cu contracte futures.
Calculul teoretic poate fi schimbat însă de raportul dintre cerere și ofertă, prețul din piață putând fi peste sau sub prețul teoretic.
Dacă există investitori interesați să cumpere un pachet mai mare de acțiuni în cadrul majorării de capital, ei ar putea oferi un preț mai mare decât cel matematic pentru drepturile de preferință. Dacă nu există interes pentru majorare, unii deținători de drepturi ar putea încerca să scape de ele, chiar la un preț mai mic.
O altă problemă este legată de procesul prin care SIF Banat-Crișana (SIF1) a contestat hotărârile AGEA prin care a fost aprobată majorarea de capital. Următorul termen în acest proces este pe 5 octombrie. Această dispută în justiție ridică riscul ca drepturile de preferință să devină nule, dacă Tribunalul anulează majorarea de capital cât timp drepturile sunt tranzacționate pe Bursă, sau ca acțiunile subscrise în baza acestor drepturi să fie blocate după perioada de subscriere până la finalizarea procesului.
Perioada de tranzacționare a drepturilor de preferință se încheie pe 19 octombrie, iar perioada de subscriere a acțiunilor începe pe 25 octombrie.
Banca Transilvania cere de la acționari 120 mil. lei (circa 28
mil. euro).
-
Bogdan Bălașa, director general HILS development: Noile generații, Gen Z și Alpha, vor fi mult mai interesate în viitor să se mute într-un apartament nou, într-un imobil nouComunicate Construcții · 15 noiembrie 2026
-
Cine este Andrei Avădănei, CEO al Bit Sentinel, o companie de cybersecurity: ”Viitorul nostru depinde de cât de repede transformăm curiozitatea tinerilor în competențe tehnice reale”Business Hi-Tech · 15 noiembrie 2026
-
Dragoș Damian, Terapia Cluj: Nicușor Dan, un link și o poză care arată ce înseamnă să ai o strategie de diplomație economică. Cu o strategie de diplomație economică vom avea creștere în fiecare trimestru, nu numai în T3 – apropo, în T3 nu am avut GuvernOpinii · 15 noiembrie 2026