Cazaci, războaie, geopolitică/ de Ziarul de duminică

Mihai Tiuliumeanu

Cazacii din Dobrogea

O istorie uitată

Editura Militară

Cuvânt-inainte de prof. univ.dr Mihai Cojocariu.

Între multele istorii uitate ale pământului dintre Dunăre și Marea Neagră, una dintre cele mai fascinante este cea a cazacilor nekrasoviți și zaporojeni. Nevoiți să caute refugiu în Dobrogea, în secolul al XVIII-lea, pentru a scăpa de prigoana Rusiei, cazacii au primit scutiri integrale de taxe, pământuri și locuri pentru pescuit în schimbul obligațiilor militare asumate. Autonomia deplină a oștilor căzăcești a fost recunoscută și întărită prin firmane de sultanii turci. Cazacii din Dobrogea au luptat în slujba Porții mai bine de un secol, formând prima linie de apărare în calea armatelor rusești, care încercau să forțeze frontiera Dunării în drumul lor spre Constantinopol.

„Istoria cazacilor din Dobrogea este o carte subțire, cu multe foi albe – scrie  autorul. În ciuda generozității acestui subiect, puțin s-a studiat și mai puțin s-a scris. După cum bine spunea profesorul Vasile Dolghin, unul dintre cei mai de seama membri ai comunității rușilor – lipoveni, «când vine vorba de etniile din Dobrogea, nu toleranța este cuvântul de ordine, ci ignoranța». Prigoniți cu sălbăticie de autoritățile rusești și de Biserica ortodoxă, considerați dezertori, fugari, schismatici, nelegiuiți, cazacii nekrasoviți au fost nevoiți a se ascunde, pentru a supraviețui, sub numele mai pașnic de lipoveni. Tot așa, zaporojenii, cazacii de pe Nipru, prigoniți de Poarta otomană după trădarea hatmanului Gladki, s-au ascuns sub numele de haholi. În timp, și unii și ceilalți, au uitat cu totul cine sunt și de unde își trag rădăcinile.

Lucrarea noastră își propune să reînvie trecutul acestor comunități de ostași, cele mai originale structuri politico-militare din estul Europei, aducând la lumină fapte și întâmplări din trecutul Dobrogei, locul unde cazacii s-au așezat și au trăit mai bine de două secole.”

Mihai Tiuliumeanu a aboslvit Facultatea de Istorie de la Iasi și este profesor. A mai publicat alte trei cărți de istorie.

Alexandru Armă

Bucureștiul sub bombardamente

1941-1944

Editura Militară

La numai câteva zile de la intrarea României în al Doilea Război Mondial, dar înainte ca trupele române să treacă Prutul, bombardierele sovietice și-au făcut apariția pe cerul Bucureștiului. Prima alarmă, primele distrugeri, primele victime: bucureștenilor li se dezvăluia brusc adevărata față a războiului. Evoluția ulterioară a operațiilor militare a ferit Bucureștiul de asemenea atacuri pentru aproape trei ani. Dar, la 4 aprilie 1944, infernul s-a dezlănțuit: bombardierele americane, urmate de cele britanice, au declanșat o campanie susținută asupra capitalei României, curmată doar de ieșirea țării din război și trecerea de partea Națiunilor Unite. Ceea ce nu a însemnat că sirenele au încetat să anunțe alarma aeriană. Imediat după 23 august 1944, aviația germană a încercat să îi pedepsească pe „complotiști” lansându-și aviația de atac asupra capitalei.

Cartea de față reconstituie, din perspectiva documentelor de arhivă și a mărturiilor memorialistice, istoria prea puțin cunoscută a zilelor cumplite trăite de București sub bombardamente, între 1941 și 1944.

Cristian Barna

România între prieteni și dușmani

Decupaje geopolitice și hărți imagologice

Editura Militară

Cartea lui Cristian Barna reprezintă un îndrăzneț demers de studiu privind securitatea națională a României, cu accent pe poziționarea țării noastre în jocul strategic al actorilor de pe scena internațională. Titlul însuși, interogațiile folosite de autor sunt ilustrative pentru întreaga călătorie a cititorului pe parcursul lecturii. Întrebările lui Cristian Barna își găsesc răspuns cu ajutorul viziunii ce combină abordarea sociologică cu cea geopolitică și imagologică, autorul intuind parcă semnificația diferenței dintre realitate și percepție în jocul puterii. El folosește analiza predictivă sau metoda scenariilor pentru a identifica tendințele globale, riscurile și amenințările la adresa României. […] În opinia lui Cristian Barna, întrebarea pe care ar trebui să și-o pună gestionarii destinului României vizează exact modul în care sunt identificate, colectate și interpretate informațiile cu privire la tendințele globale și impactul estimat asupra țării noastre în diverse scenarii, dar și modul în care instituțiile fundamentale ale statului și națiunea română sunt pregătite pentru a face față unor astfel de provocări, fructificând oportunitățile și reducând amenințările. Cine suntem, încotro ne îndreptăm și care ne sunt prietenii și dușmanii? Acestea sunt întrebările cheie pe care autorul le lansează, ca o provocare, cititorului. În baza unei analize ce combină abordarea geopolitică, comunicarea strategică și teorii ale relațiilor internaționale, precum și prin folosirea analizei comparative, a analizei de conținut, a analizei predictive și a metodei prioritizării, cartea ne surprinde prin precizia cu care este poziționată România sau cum sunt definite opțiunile sale în diverse scenarii ce cuprind actori-cheie de pe scena internațională, cum ar fi Statele Unite, Federația Rusă, NATO, Uniunea Europeană și alții. (Prof. univ. dr. Vasile Dâncu)