CDS-ul scade la 300 de puncte, dar Drăgoi nu-l mai ia în seamă

Prima de risc de țară pentru România reflectată în cotațiile CDS-urilor (costul asigurării contra riscului de default) a scăzut cu circa un punct procentual în ultima lună, de la 4% la 3%, în contextul ameliorării percepției față de întreaga regiune și al evaluărilor pozitive primite de România din partea mai multor analiști străini și a FMI.

Ieri, CDS-ul României a coborât pe pragul de 300 de puncte de bază (3 puncte procentuale) după ce la sfârșitul lui 2011 – începutul lui 2012, când se înmul­țiseră vocile care prevesteau colapsul zonei euro, cotațiile de risc urcaseră la 450 de puncte.

Chiar dacă în principiu acest indicator influențează direct costul finanțărilor externe – în principal al celor în euro, ministrul finanțelor Bogdan Drăgoi spune că nu îi mai dă prea multă importanță, mai ales după ce tocmai a bifat două

emisiuni de obligațiuni pe Wall Street, unde – potrivit afirmațiilor sale – nimeni nu bagă în seamă CDS-urile.

De asemenea, România are în prezent pe piață patru serii de obligațiuni externe în euro, iar tranzacțiile de pe piața secundară încep să devină un reper de preț mai important decât CDS-urile. Analiștii chiar au remarcat săptămâna trecută o creștere semnificativă a tranzacțiilor cu titluri românești în euro.

“Înainte obișnuiam să monitorizez evoluția CDS-urilor, acum nu mai contează atât de mult pentru mine. Mișcarea CDS-urilor vine prea mult din scenarii cu grad scăzut de fundamentare și prea puțin din date reale, iar în roadshow-ul de anul trecut din SUA am constatat că pentru investitorii americani nici nu contează acest indicator. Ceea ce contează pentru ei este să fii pe piață, să ai un istoric și să fii cât mai tranzacționat, iar noi am făcut deja pași în această direcție”, spune Drăgoi.

În ultimele săptămâni, întreaga regiune a beneficiat de o ameliorare a percepției de risc, mai ales după ce proiectul de restructurare a datoriilor Greciei s-a încheiat cu succes, iar scenariul extrem al unei ieșiri dezordonate a acestei țări din zona euro a rămas cel puțin deocamdată fără prea mult suport.

Trendul descendent al CDS-urilor a intrat în ultimele zile în opoziție cu mișcarea de depreciere rapidă a leului, pusă pe seama așteptării generale ca BNR să reducă dobânda la 5,25% pe 29 martie, dar și a unor operațiuni făcute de jucători speculativi care și-au închis pozițiile scurte euro/leu.