Ce anume ne influențează comportamentul/ de Ziarul de duminică

Dan Ariely

Al dumneavoastră, irațional

Despre ciorapi rătăciți, formule de agățat gagici și alte încurcături existențiale

Editura Publica

Traducere din engleză de Dan Crăciun.

Expert în științele sociale, Dan Ariely a revoluționat în cărțile sale modul în care gândim despre noi înșine, despre mintea și acțiunile noastre. Autorul aplică această analiză științifică a condiției umane în rubrica sa de întrebări și răspunsuri „Ask Ariely“ din Wall Street Journal, în care răspunde cititorilor ce i se adresează cu probleme personale, care variază de la unele serioase până la altele bizare.
– Ce poți face ca să-ți păstrezi calmul când investești pe o bursă volatilă?
– Care-i cea mai bună metodă de a convinge pe cineva să renunțe la fumat?
– Cum îți poți maximiza câștigul dacă investești într-un restaurant de tipul all you can eat?
– Se poate pune un preț pe sufletul omenesc?
– Poți să justifici vreodată rațional mii de dolari cheltuiți pe un Rolex?
Cu perspicacitatea și umorul care-i caracterizează, Ariely și Haefeli ne ajută să reflectăm asupra modului în care putem găsi soluții raționale atunci când ne confruntăm cu provocări interne și externe. Cititorii vor râde, vor învăța și, lucrul cel mai important, vor dobândi o nouă perspectivă asupra modului de a rezolva inevitabilele probleme care ne sâcâie în viața de toate zilele.

„Folosindu-se de concepte din economia comportamentală, Ariely încearcă să explice diverse probleme cu care ne confrun­tăm: prioritizarea sarcinilor multiple și infinite pe care le avem de îndeplinit, lupta permanentă cu dieta, diferențele dintre normele sociale și cele de piață, euforia pe care o simțim când suntem în vacanță, neplăcerea care ne încearcă atunci când suntem pe scaunul din cabinetul stomatologului sau rolul bâr­fei și al lamentărilor. Tendința de a folosi momentul prezent ca punct de referință (fapt care face ca orice schimbare să fie resimțită ca o pierdere), decizia de a nu face nimic comparativ cu decizia de a schimba ceva sau faptul că ne atașăm de lucru­rile în care investim sentimente și le supravalorizăm sunt doar câteva dintre posibilele explicații ale problemelor noastre de zi cu zi. Înțelegerea forțelor iraționale care ne influențează ar putea fi un prim pas în luarea unor decizii mai bune.

Economia comportamentală este un domeniu de studiu care poate oferi răspuns dilemelor de acest fel. Unul din prin­cipalele beneficii practice ale acestei abordări, care combină microeconomia și psihologia cognitivă, este acela de a ne arăta modul în care mediul și propriile limitări cognitive ne influențează comportamentul. Indivizii pot fi miopi, impulsivi și acordă importanță acțiunilor cu rezultate imediate în detri­mentul celor cu beneficii avantajoase. Dacă ar recunoaște că există și alți factori care influențează comportamentul (alții decât prețurile produselor, nivelul venitului sau gradul de informație pe care îl deținem), indivizii ar putea construi noi politici care să răspundă într-un sens mai realist nevoilor noas­tre. Metoda de cercetare pe care economiștii comportamentali o folosesc cu predilecție este cea experimentală. Economia comportamentală a început să aibă impact asupra politicilor în special după criza financiară din 2008, considerată fali­mentul modelului propus de teoria alegerii raționale pentru

a analiza lumea, în politicile publice. În SUA, de exemplu, în timpul administrației Obama, s-a înființat un departament care analizează politicile publice federale din această perspectivă. Același lucru este valabil și în Marea Britanie, unde, pe lângă guvern, funcționează un grup de economiști comportamentali. La nivelul Uniunii Europene, rapoarte precum „Comporta­mentul Verde” sau cele propuse de Directoratul General al Sănătății Consumatorilor folosesc economia comportamentală pentru a formula legi. Inclusiv mediul privat a început să recru­teze echipe de economiști comportamentali, finanțele fiind doar un exemplu în ceea ce privește succesul acestei abordări, în România, economia comportamentală a pătruns timid, singurele legături cu acest domeniu putând fi numărate pe degetele de la o singură mână. Au fost traduși câțiva autori și a apărut o serie de programe academice care tratează acest domeniu, fără a fi neapărat aplicată într-un sens structurat. Din acest punct de vedere, Centrul de Studii Comportamentale reprezintă un think-tank înființat la sfârșitul anului 2014, care își propune să integreze în mod structurat economia comporta­mentală în formularea de politici, indiferent dacă discutăm despre mediul privat sau cel public. Un alt obiectiv pe care ni-l propunem este strângerea unei comunități de oameni pasionați și interesați de economia comportamentală în jurul centrului. Unele dintre proiectele pe care le-am formulat sau la care lucrăm în momentul de față se referă la modul în care econo­mia comportamentală ajută la creșterea numărului donatorilor de organe, la combaterea anxietății dentare sau la testarea unor politici printr-un cadru experimental. Din acest punct de vede­re, Al dumneavoastră, irațional reprezintă un exemplu foarte bun care ne arată că cercetarea riguroasă poate răspunde unor probleme și dificultăți cu care ne confruntăm.” (Echipa Centrului de Studii Comportamentale)