Ce este MCV-ul și de ce suntem cetățeni de rangul doi ai UE
MCV-ul este o "găselniță" a UE. Este un mecanism de monitorizare a justiției din România (și Bulgaria) și a fost adoptat la integrarea țării în Uniune ca element de siguranță pentru țările membre care susțineau că nu suntem pregătiți pentru…
-
MCV-ul este o “găselniță” a UE. Este un mecanism de monitorizare a justiției din România (și Bulgaria) și a fost adoptat la integrarea țării în Uniune ca element de siguranță pentru țările membre care susțineau că nu suntem pregătiți pentru aderare. Fără acceptarea acestui mecanism, este greu de presupus că România ar fi intrat în UE la 1 ianuarie 2007.
-
MCV este un element de presiune superfluu pentru unii, greu de înțeles și paradoxal pentru alții: face mult rău României, dar și bine. Face rău pentru că România va fi o țară de rangul doi în UE atâta vreme cât acest mecanism va fi menținut. Pentru că, de câte ori România a avut vreo “idee”, i s-a spus: stai în banca ta pentru că esti monitorizată! Face bine pentru că, sub această presiune, administrația de la București a făcut pași înainte în independența justiției, în combaterea corupției, lucruri fundamentale nu doar pentru UE, ci chiar pentru România.
-
După integrarea României în UE, elementele de presiune au cam dispărut. La nivel practic, MCV-ul nu aduce cu el penalități, dar atrage atenția: România nu a făcut aia și aia, justiția nu este independentă, corupția este mare. Agențiile de presă transmit și comentează pe larg aceste rapoarte. Nu este comod pentru nicio autoritate din România să i se dea, din șase în șase luni, cu un raport în cap, chiar dacă presupus “inofensiv”; să i se spună: corupților! Nici pentru cetățenii români nu este bine (chiar dacă ei nu simt efectele acestei monitorizări) pentru că imaginea care se creează poate fi copleșitoare. România nu este raiul pe pământ, dar cetățenii ei nu sunt niște hoți cu toții și niște corupți cu apucături totalitare.
-
Efectele MCV-ului s-au simțit practic. Unele țări din UE au legat MCV-ul de intrarea României în Spațiul Schengen. Integarea în spațiul fără frontiere al Uniunii ar însemna integrarea deplină a României în Uniunea Europeană. Nu există nicio legătură între MCV și Spațiul Schengen (aici trebuie să arăți că poți apăra frontierele UE după ce devii tu frontieră externă a Uniunii, iar România poate asta), dar cine poate combate Olanda, de pildă, care spune: nu puteți apăra granițele UE pentru că vameșii voștri sunt corupți? Iată legătura între MCV și Schengen.
-
Mecanismul a fost creat pentru o perioadă determinată, ar fi trebuit să dispară până acum. La cinci ani de la integrare, monitorizarea UE nu dispare, dimpotrivă, se intensifică. Pentru că este una dintre puținele forme de presiune pe care UE le mai poate face asupra României. Iulian Anghel
-
România importă sâmbătă după amiază peste 1.300 MW de energie, deși ambele reactoare de la Cernavodă au fost repornite. Producția internă acoperă doar 80% din consumEnergie · 14 noiembrie 2026
-
Belgianul Xavier Piesvaux, artizanul expansiunii Mega Image pe piață, care a crescut de la 19 la 420 de magazine, a revenit în România după un deceniu pentru a cuceri din nou piața, de data asta împreună cu ProfiEveniment · 14 noiembrie 2026
-
Miliardarul ucrainean Petro Poroșenko merge cu brandul de dulciuri Roshen la „kilometrul zerro” la shoppingului românesc, Bucur Obor. Magazinul monobrand se pregătește de CrăciunZF 24 · 14 noiembrie 2026