Ce facem cu Generația Erasmus sau ce face ea cu societatea?

Ȋn Italia avem cel mai tânar premier din istorie. Ȋn România, la fel, onoarea i-a revenit lui Victor Ponta, acum doi ani, la 39 de ani. Dincolo de cele mai înalte funcții în stat, e vorba și de un semnal în societate al unei generații combative, doritoare de afirmare și putere, dornică de a-și asuma responsabilități sociale, economice, politice. Că e vorba de aEntreprenori de succes, 30Ă/45-, că e vorba de deputați și senatori tineri, de artiști sau funcționari publici dornici de reformă, această generație, care poate fi numită în Europa Generația Erasmus, este una care se afirmă acum plenar.

Care sunt cauzele acestei ridicări? Ȋn primul rând, energia generației, dar și setea de nou a societății: modelele vechi sunt abandonate, societatea se restartează, căzând pe umerii Generației Erasmus misiunea de a reconstrui edificiul european, cu energie, dar și înțelepciune. Provocarea generației cu pricina nu e doar competența, ci dialogul și capacitatea de a asculta, nu doar de a acționa, de a ști când să ia un sfat bineintenționat. Totodată, cheie va fi perseverența de a duce proiectele până la capăt. Pe scurt, voința cu care își vor pune în “executare” viziunea și valorile.

Cert este că vremurile sunt pe măsura energiei unei noi generații; conform “blestemului” din tradiția chineză, trăim “vremuri interesante”. Dar să nu uităm că în vremuri “interesante”, de criză, se forjează caracter, se iau decizii cu impact pe termen mediu și lung, se despart apele între pericol și oportunitate. Un “mind the gap” social, politic, economic, de care au știut până acum să profite populiștii și extremiștii, care au tradus mai bine problemele realității, faptul că “nu e normal” ca anumite lucruri să se întâmple.

Or, testul Europei reale, al redefinirii relației dintre cetățean și politică/administrație, un nou echilibru/model social, acesta este testul Generației Erasmus, fie că ea mișcă lucrurile în sectorul privat sau cel public. Europa reala înseamnă mai puține subiecte artificiale și mai mult concret, mai puțină vrăjeală și mai multe soluții, și, sper la rândul meu, ca om al acestei generații, mai puțin populism și mai multă aplecare și încredere în comunitate. Iar Generația Erasmus trebuie să combine energia cu înțelepciunea pentru a reuși să “ne” treacă multipla criză pe care o traversăm, spre noua Europă, fie că vorbim de Statele Unite ale Europei sau alt model. O Europa mai dinamică, mai antreprenorială, cu o România pe cale accelerată spre dezvoltare în cadrul ei – experiența, esența “Erasmus”, și anume multiculturalismul și respectul pentru diversitate și integrare, va fi cheie în acest sens.

Dan LUCA este Doctor în Relații Internaționale și Studii Europene, fondator în 2003 al Clubului “România-UE” Bruxelles. Are 42 de ani și își desfășoară activitatea la Bruxelles din 1997. Este autorul a 3 cărți despre România afacerilor europene, Bruxelles-ul european și dilemele comunicării. Este profesor la universități din Bruxelles, Gorizia (Italia), București și Cluj.