Ce implicații politice are pe plan extern și intern creșterea sau descreșterea populației

Numărul de locuitori are implicații politice relevante atât pe plan extern, cât și intern pentru că, în funcție de populație, România are nu doar o anumită reprezentare la nivelul UE, ci și un anumit număr de parlamentari în parlamentul național, consilieri locali sau angajați în administrația locală.

Pe plan extern, este vorba despre acele instituții în care reprezentarea este proporțională – Parlamentul Euro­pean, voturile în Consiliul Uniunii Euro­pene (miniștrii țărilor membre reuniți pe fiecare domeniu), pozițiile în instituții europene unde există o „cotă“ alocată fiecărei țări.

Implicații pe plan extern:

• Metoda de alocare a fondurilor europene de coeziune ține seama de numărul de locuitori ai unei țări, dar nu exclusiv de acesta. „Pachetul financiar teoretic total se obține prin înmulțirea intensității medii a ajutorului pe cap de locuitor, în valoare de 48 de euro, cu populația eligibilă. Partea din acest pachet financiar teoretic alocat a priori fiecărui stat membru eligibil corespunde unui procent bazat pe populația, suprafața și prosperitatea națională a statului și se obține în conformitate cu următoarele etape (sunt descrise apoi etapele – n.red.)”, arată concluziile Consiliului European din februarie, unde a fost stabilit bugetul multianual al UE 2014-2020. Tocmai pentru că sunt mai multe variabile și etape, există diferențe de la țară la țară. Cu o alocare de fonduri structurale în exercițiul financiar 2007 – 2014 de 67 mld. euro, Polonia are 1.760 euro pe cap de locuitor, Cehia, cu o alocare de 26,5 mld. euro are 2.520 euro/capita, iar România cu o alocare de 19,6 mld. euro, are doar 897 euro/capita. Situația se menține în exer­cițiul financiar 2014 – 2020 – România o alocare de 1.000 de euro/capita, iar Polonia de 1.900 de euro.

• România are 33 de locuri în Parlamentul European pentru că la vremea respectivă a fost luat în calcul rezultatul referendumului din 2002 care stabilea că țara are 21,6 mil. cetățeni. Germania are 99 de europarlamentari, Polonia 54, iar Austria 18, tocmai pentru că au populații diferite.

• România are 14 voturi în consiliul UE, față de 29 Germania, Franța și Marea Britanie sau 27 Polonia pentru că aceste voturi sunt stabilite în funcție de numărul de locuitori ai țărilor membre. România este astfel, pe locul al șaptelea ca număr de voturi după după Germania, Marea Britanie, Franța, Italia, Spania și Polonia, tocmai pentru că este a șaptea țară ca număr al populației din UE.

• Tot potrivit numărului de locuitori, România are 15 membri în Consiliul Economic și Social și 15 membri în Comitetul Regiunilor.

Implicații interne:

Să ne amintim doar de scandalul politic de anul trecut cu referendumul pentru demiterea președintelui Traian Băsescu care ar fi fost demis, dacă la urne veneau 50% plus unul (peste 9 mil. persoane) din numărul alegătorilor înscriși pe listele electorale (18,3 mil.). Dacă s-ar fi mers pe varianta USL de revizuire a listelor pe considerentul că suntem doar 19 mil. locuitori (potrivit datelor provizorii ale recensământului furnizate de INS anul trecut), altul ar fi fost numărul de cetățeni care să fi făcut masa critică de 50%, drept urmare putea fi posibil ca altcineva să fie acum la Cotroceni.

• Administrațiile locale primesc fonduri de la bugetul central pentru echilibrarea bugetelor locale și în funcție de câți locuitori au județele și apoi localitățile (art. 33 din Legea finanțelor publice locale 273/2006).

• În consiliile județene și locale, legea administrației publice locale stabilește un număr de consilieri în funcție de populația județului sau a localității (art. 29 și art. 102 din legea administrației publice locale 215/2001).

• n În funcție de numărul populației unei localități este stabilit și numărul de angajați din serviciile publice locale (potrivit anexelor OUG 63/2010).

• Pentru alegerile parlamentare există o normă de reprezentare: un deputat la 70.000 de locuitori și un senator la 160.000 de locuitori (legea 374/2004 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului). Ceea ce s-a întâmplat la alegerile trecute în urma cărora avem un număr record de parlamentari, 588, nu derivă din norma de reprezentare stabilită de lege, ci din alte prevederi ale ei. Potrivit normei de reprezentare, România ar fi trebuit să aibă maximum 272 de deputați și 118 senatori, adică 390 de parlamentari în total, nu 588.

• Un candidat independent trebuie să adune semnături de la 2% din populația unei localități pentru a se înscrie într-o cursă electorală. Dacă populația este mai mare, are nevoie de mai multe semnături. Dacă e mai mică, de mai puține.

Acest articol a apărut în ediția tiparită a Ziarului Financiar din data de 05.07.2013