Ce impozit majoram: TVA sau cota unica? Niciunul!

In ultima vreme, dupa ce “experti ai Comisiei Europene” au recomandat mai mult sau mai putin voalat Guvernului sa majoreze ori cota unica, ori TVA, oficialii romani s-au si pus pe treaba. S-a reaprins astfel vechea dilema a Executivului: cum sa aducem mai multi bani la buget, mai bine zis cum sa crestem ponderea veniturilor bugetare de la 30% la 35% din PIB? Teoretic, banii in plus (cateva procente din PIB) sunt necesari pentru cofinantarea in parteneriat cu UE a unor proiecte de investitii. Practic insa, niciun stat din cele 10 integrate in 2004 nu a absorbit mai mult de 20% din fondurile UE.

Recomandarea europenilor pare sa fi picat la fix, la cateva zile dupa ce oficiali din Guvern spusesera ca nici cota unica, nici TVA nu vor fi majorate. Vocea de la Bruxelles i-ar putea insa convinge pana la urma, iar argumentul ca “asa ne cere UE” ar putea fi pus din nou pe masa de cei din Guvern. Pentru a cata oara? Majorarea TVA ar putea fi o solutie lejera pentru Guvern. Cresterea cotei de TVA de la 19% la 22% ar rezolva de una singura falsa problema a incasarilor reduse la buget, ar potoli consumul si poate ar mai reduce din deficitele externe. O solutie atat de lejera, incat i-ar putea tenta pe locatarii Palatului Victoria sa o adopte. In acelasi timp, cota unica este exclus sa creasca, pentru ca Alianta de la guvernare ar fi privata de principalul argument electoral si ar da imaginea unui esec economic.

Pana sa se vorbeasca de o crestere de impozite, poate ar fi bine sa ne gandim la banii care sunt deja la buget. Nimeni din Guvern nu a pus pana acum problema ca banii ar ajunge daca ar fi mai bine administrati, sau chiar ca am putea reduce din cheltuieli.

Nu toate statele dezvoltate au o pondere mare a veniturilor bugetare in PIB. Pragul de 35% la care tot declara ca vor sa ajunga oficialii Guvernului este sinonim cu impovararea mediului economic cu taxe si impozite ridicate si cheltuieli mari cu protectia sociala. In Italia, Austria si Franta, ponderea veniturilor bugetare in PIB este de circa 45%, in Germania 40%, in Spania 35%, in timp ce in SUA si Canada oscileaza in jur de 20%. Statele vestice cu o pondere mare a veniturilor in PIB reprezinta un model invechit la nivel mondial, pe care Romania nu are niciun interes sa-l urmeze.

Statul roman cheltuieste prost banii publici, asta e sigur. Din bugetul de stat pe 2006, in suma de 12 mld. euro, 1 mld. euro se duc in subventii. Alti 1,5 mld. euro se ascund printre cheltuielile trecute la “alte transferuri”, adica din nou subventii, de cele mai multe ori. Inca 2,5 mld. euro intra in buzunarele functionarilor din administratia publica sub forma salariilor si primelor. In total, 5 mld. euro, adica 40% din cheltuielile bugetului de stat sau 5,5% din PIB. Chiar nu se poate face o economie de un 1 mld. euro (1,3% din PIB) din acesti bani? Si nici macar nu am inclus salariile profesorilor si medicilor, care nu sunt platiti de la bugetul de stat, ci de la bugetele locale si cele de sanatate.

Statul gaseste mereu noi metode de a cheltui tot mai multi bani. Dupa ce ca numarul functionarilor din administratia publica a ajuns anul trecut la nivelul record de 174.000 (plus 15% fata de 2004), pare ca functionarii tot nu ajung. Anul trecut, statul a angajat cateva mii de functionari noi doar pentru procesul de recalculare a pensiilor. Recalcularea s-a terminat, dar functionarii au ramas prin ministere. Nu au fost dati afara, ci li s-au inventat noi posturi, fiind astfel pregatiti sa plimbe hartii pe culoarele institutiilor publice cot la cot cu colegii lor mai vechi.

Anul acesta, Guvernul a anuntat ca angajeaza inca 8.500 de functionari, cu un spor de 75% la salariu. Ce au ei de facut? Managementul fondurilor europene care vor intra in tara odata cu integrarea in UE. Peste cativa ani, fondurile acordate Romaniei vor scadea considerabil, iar rolul noilor functionari din ministere va disparea odata cu ele. Ce se va intampla cu ei? Vor fi la randul lor integrati in masinaria birocratica a statului. Si asa mai departe.

In ultimii 16 ani, populatia Romaniei a scazut cu

1,7-1,8 milioane de locuitori (7%), ca urmare a natalitatii reduse. Mai mult, numarul locuitorilor este si mai redus in mod real, din cauza celor aproximativ 2 milioane de romani plecati la munca in strainatate. In acelasi timp, numarul functionarilor a crescut cu 130%, de la 80.000 la aproape 175.000. Din ce in ce mai multi functionari administreaza din ce in ce mai putin. Si asta in timp ce economia reala se lupta sa adauge din cand in cand cate jumatate de procent la ritmul productivitatii.

Oricat ar creste impozitele si oricat de mari ar fi incasarile la buget, statul va gasi din ce in ce mai multe metode sa arunce banii in diverse directii, pana cand va stabili ca nu-i mai ajung si e nevoie din nou sa creasca impozitele.

Impozitele pe dividende si pe castigurile din investitii (actiuni, depozite bancare si tranzactii imobiliare) vor aduce anul acesta in plus la buget pana la 800 mil. euro (aproape 1% din PIB) fata de 2005. Impozitele locale, pe proprietate si redeventele pot si ele aduce mai multi bani, cam tot 1%. Iar la capitolul grad de colectare a impozitelor, toti analistii sunt de acord ca e loc suficient de imbunatatire. Asa ca, in loc sa mareasca impozitele, statul ar face mai bine sa deschida ochii la cum sa administreze mai bine banul public.

* Mihai Bobocea este redactor in departamentul de macroeconomie al ZF