Ce legatura au karatele cu termocentrala

Nu mai putin de 8 miliarde de dolari sunt necesare Romaniei pentru alinierea la standardele europene privind politicile de mediu. Cu un buget prea sarac pentru a sustine financiar proiecte ample de mediu, Romania se afla intr-o situatie foarte dificila, avand in vedere angajamentele pe care si le-a asumat sau pe care si le va insusi la acest capitol in negocierile cu Uniunea Europeana.

Granturile si finantarile europene par a fi solutiile de moment pentru “carpirea” vechilor termocentrale sau macar a unor cazane sau turbine ale acestora. Situatia poate parea inexplicabila, atata timp cat conform unui studiu realizat de firma de consultanta de mediu Vertis Environmental Finance, Romania este cea mai atractiva tara din sud-estul Europei pentru proiectele din domeniul reducerii emisiilor poluante.

Exista insa si contraexemple, iar intamplarea face ca unul dintre acestea sa aiba la baza o poveste destul de insolita. Danish Enviroment Protection Agency (DEPA) este una din putinele institutii care au oferit sume nerambursabile pentru reabilitarea a doua obiective de la Brazi si Isalnita. Firma care a reusit sa convinga agentia daneza ca merita sa acorzi bani pentru termocentralele romanesti se numeste Racanel Management Company si a fost infiintata de familia unor sportivi romani emigrati in Germania. “Prin intermediul nostru, DEPA a acceptat sa acorde granturi pentru proiecte de mediu din Romania. A fost greu, pentru ca danezii sunt foarte stricti”, spune Emanuel Racanel, vicepresedintele companiei, dublu campion national al Germaniei la karate.

Niciodata nu strica sa ai studii economice

Emanuel a plecat imediat dupa Revolutie in Germania, unde a urmat cursurile scolii de business din Saarbrucken, dupa care a urmat Facultatea de Relatii Internationale si Comert Exterior din Berlin. “Cand am ajuns in Germania am inceput viata sportiva, iar dupa 1995 cand am devenit campion al Germaniei la karate; fara a fi cetatean german, am intrat in echipa nationala a Germaniei, din care m-am retras in 2002. Am cucerit cu Germania Cupa mondiala in 1999, iar in 2001 am devenit vicecampion mondial la Munchen”, spune Racanel. Iar varul sau, Catalin Racanel, este fotbalist si activeaza in divizia a II-a a campionatului german, la echipa Eintracht Trier.

Emanuel este in prezent vicepresedinte al unei mici firme de consultanta, Racanel Management Company (RMC), care reprezinta interesele unor firme occidentale in Romania. Proiectele cu care se mandreste cel mai mult sunt cele din domeniul protectiei mediului. “Noi am reusit sa aducem pana acum singurele granturi de la Danish Environment Protection Agency (DEPA), una dintre cele mai prestigioase agentii guvernamentale din Europa, pentru proiectele centralelor termice de la Isalnita si Brazi”, spune sportivul.

Bani pentru protectia mediului se gasesc greu

Conform legislatiei comunitare si Protocolului de la Kyoto privind reducerea emisiilor de gaze toxice, ratificat de Romania, autoritatile de la Bucuresti au stabilit printr-o serie de acte normative limitele emisiilor, care trebuie respectate de catre instalatiile mari de ardere din industria energetica. “Din cauza inexistentei unui castig direct, investitiile pentru masurile de protectie a mediului, respectiv de imbunatatire a calitatii mediului sunt nu deseori, ci intotdeauna privite dintr-o perspectiva negativa si de catre institutiile de stat, si de comunitatea de afaceri. Dar luand in calcul penalitatile enorme care sunt prevazute sa fie platite de cei care incepand cu 2005 nu se incadreaza in normele cerute de Uniunea Europeana, aceste investitii facute in timpul acordat evita probleme financiare viitoare”, spune Emanuel Racanel.

El sustine ca solutia optima consta in a lega investitiile facute in masuri destinate exclusiv protejarii mediului de investitiile necesare pentru rentabilizarea termocentralelor: “Trebuie gasite nu numai solutii care contribuie direct la imbunatatirea calitatii mediului (statii de desulfurare, filtre electrostatice), dar si solutii tehnice de crestere a eficientei (reabilitarea, respectiv reinnoirea ventilatoarelor sau a preincalzitoarelor) care permit economisirea energiei si contribuie indirect la imbunatatirea calitatii mediului”.

RMC a intermediat granturile acordate de DEPA pentru retehnologizarea cazanului 5 de la CET Brazi si a electrofiltrului de la CET Isalnita, proiecte cofinatate de Guvern si de autoritatile locale, in valoare de 7,7 milioane de dolari. “La Brazi a trebuit sa inlocuim arzatoarele cu arzatoare mixte gaz/pacura, cu emisie scazuta de gaze toxice, sa reabilitam sistemul de alimentare cu combustibili si sa modernizam sistemul de control. Rezultatele acestui proces de retehnologizare au fost nu numai ca emisiile provenite de la acest cazan s-au incadrat in limitele stabilite prin normele romanesti si cele europene, dar si ca au crescut randament, disponibilitatea si manevrabilitatea cazanului”, afirma Emanuel Racanel.

Uzura vechilor electrofiltre puse in functiune la CET Isalnita in 1967, in peste 230.000 ore de functionare, a condus in timp la cresterea emisiilor de pulberi peste valorile de proiect. “Pentru a reduce impactul asupra mediului, pentru incadrarea in valorile impuse de Legea privind protectia mediului si de Directiva Uniunii Europene 2001/80 privind limitarea emisiilor in aer ale unor poluanti din instalatiile mari de ardere, firma FLS Airtech a modernizat electrofiltrele. Nivelul de emisii de la blocului nr. 7 Isalnita, dupa modernizarea instalatiei de desprafuire, se incadreaza in limitele stabilite prin normele UE, ba mai mult, performantele obtinute de electrofiltrele modernizate determinate prin masuratori sunt mai bune decat valorile de proiect”, sustine Emanuel.

Din octombrie 2007 urmeaza sanctiunile

“O data cu intrarea in Uniunea Europeana, normele vor fi mult mai drastice decat in prezent. Oficialii europeni vor impune norme foarte severe, pe care agentii economici vor fi nevoiti sa le puna in practica, altfel risca sa le fie inchise unele instalatii sau sa plateasca amenzi de zeci de mii de euro pe zi”, sustine Racanel. In Romania exista 2.642 de instalatii care urmeaza sa faca obiectul negocierilor cu Uniunea Europeana pe politici de mediu, negocieri care nu se vor face “la gramada” sau pe ramuri industriale, ci pentru fiecare instalatie in parte.

Agentii economici care utilizeaza instalatii tehnologice intrate in functiune inainte de anul 1999 vor fi obligati sa obtina autorizatia integrata de mediu pana la 31 decembrie 2006, ceilalti urmand sa negocieze primirea avizului si dupa 1 ianuarie 2007, daca au obtinut o perioada de tranzitie. Cei care nu vor obtine perioada de tranzitie in urma negocierilor vor intra, incepand din octombrie 2007, sub incidenta sanctiunilor prevazute de Legea privind protectia mediului.

De obicei, singura arma a Mediului o reprezinta amenintarea cu inchiderea unei instalatii care polueaza, solutie care nu convine nimanui. Iar faptul ca multe din aceste instalatii apartin unor societati de stat complica si mai mult situatia. Aceasta devine si mai dificila atunci cand o utilitate publica de exemplu trece din ograda unui minister in cea a unei autoritati locale, care numai pentru proiecte de mediu nu are bani.

Pana in prezent, peste 220 de agenti economici au declarat pe proprie raspundere ca se vor supune, pana la inceputul anului 2007, normelor internationale de mediu. Obtinerea unui astfel de aviz poate dura mai mult de un an, in functie de complexitatea instalatiilor tehnice supuse evaluarii. Autorizatia integrata de mediu reprezinta actul tehnico-juridic care acorda dreptul de a exploata o instalatie potrivit prevederilor Ordonantei 34/2003 privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii.
stelian.negrea@zf.ro