Versiunea completă
Ziarul de Duminică

Ce mai face Penelopa?/ de Radu Constantinescu

Ce să facă, draga de ea ? Toată ziua țese, din mâinile ei neobosite ies fel de fel de minunății, țese și așteaptă…Dar, de această dată, nu pe Ulise ci niscaiva negustori/ întreprinzători care să vină să-i preia produsele pentru a le desface dincolo de Ithaca.

Radu Constantinescu · 13 martie 2014 · 3 min de citit

Ce să facă, draga de ea ? Toată ziua țese, din mâinile ei neobosite ies fel de fel de minunății, țese și așteaptă…Dar, de această dată, nu pe Ulise ci niscaiva negustori/ întreprinzători care să vină să-i preia produsele pentru a le desface dincolo de Ithaca.

Iar dacă doriți să vedeți concret ce mai lucrează celebrul personaj mitologic, vă invităm la Muzeul de Artă din Cluj unde veți face cunoștință nu cu una, ci cu 27 de Penelope; una mai pricepută ca alta, pline de fantezie și originalitate. Le veți întâlni în cadrul expoziției trienale de tapiserie, sculptură și artele focului, având ca titlu generic întrebarea de mai sus. Manifestarea, aflată la a treia ediție, este organizată de Universitatea de Artă și Design în parteneriat cu Muzeul de Artă.

Proiectul expozițional Ce mai face Penelopa? pornește de la ideea punerii în valoare a forței creative feminine ascunse sub o aparentă fragilitate și este gândit ca o expoziție de arte textile și sculptură în metal (cu extindere și pentru alte zone de creație tridimensională) realizate de studente sau absolvente ale specializărilor Design textil și Sculptură ale institutului de artă clujean, dar și de tinere artiste care provin din alte universități de artă.

Lucrările aflate pe simezele Muzeului, de o admirabilă diversitate (tapiserii sugerând structuri vegetale, porți cu alură totemică, portrete și autoportrete pe structuri textile, tuneluri ale timpului etc) se potențează reciproc prin contrastul evident – și căutat –  între materialele specifice acestor genuri artistice.

Impresionând  atât  prin originalitatea concepției cât și prin delicatețea și finețea transpunerii în materialele specifice, ele sunt realizate atât în perioada studenției, dar și ca lucrări de licență sau după absolvire. Cele 27 de Penelope încântă prin formele de o rafinată expresivitate în care se structurează fie banalele fibre textile – Clopote de Andrea Iancu, Cupole de Kovacs Eniko, dar și sticla –  Germinație de Alexandra Mureșan, sau metalul – Covorul roșu de  Elena Ilash.

Ideea acestui inedit proiect expozițional și punerea lui în practică aparțin soților Liliana și Radu Moraru, cadre didactice la Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca. Iată ce ne-a declarat prof. univ. dr. Radu Moraru, prorector al U.A.D: 

„Totul a început în 2008, atunci când am vrut să aratăm ce talente extraordinare are arta decorativă contemporană din România. Succesul primei ediții ne-a încurajat să perseverăm. Și iată-ne ajunși la episodul trei al… Penelopei. Prin acest proiect, Universitatea noastră încearcă să ofere oportunități de vizibilitate pentru studenții perfomanți și tinerii artiști. Dorim din toată inima să aducem activitatea lor de creație în atenția opiniei publice, a unor posibili investitori în fenomenul artistic, pe plan local, național și internațional.„

Până pe 6 aprilie, Penelopele clujene așteaptă la Muzeul de Artă din Cluj ca binomul artist – curator, funcțional în momentul de față, să devină trinom prin apariția celor dispuși să le valorifice creația. Cum prea bine se știe, Penelopa este obișnuită să aștepte…

Citește și