Ce manageri vor conduce companiile peste 10 ani

Chiar daca invatamantul universitar are inca destul de multe puncte slabe, adaptarea la situatia economica actuala si eficienta programelor de MBA pot face din managerii romani concurenti veritabili pe piata europeana.

“Peste zece ani, profilul managerilor va fi foarte diferit, pentru ca absolventii opteaza pentru programele de pregatire cu caracter multidisciplinar. De exemplu, sunt ingineri care fac mastere in economie si matematicieni care se specializeaza in inginerie”, a precizat Gheorghe Rosca, rector al Academiei de Studii Economice (ASE), unul din principalii furnizori de viitori manageri de pe piata muncii. Printre avantajele pe care le ofera programele universitare locale in detrimentul celor internationale se numara faptul ca absolventii au o mai buna pregatire in ceea ce priveste economia de pe piata locala, isi pot completa educatia cu o componenta globala, in ur-ma programelor de mobilitate internationala si au un spirit antreprenorial foarte dezvoltat. In cadrul ASE, primii 300 dintre cei mai buni studenti au urmat cursuri la universitati straine cel putin timp de un semestru. In ceea ce priveste minusurile sistemului universitar local, studentii romani nu sunt educati sa lucreze in echipa, nu au suficienta pregatire practica si au o cultura antreprenoriala insuficienta. “Un dezavantaj al sistemului de invatamant romanesc este lipsa programelor care sa ofere o deschidere spre formarea economistului intelectual tehno-cratic. In ASE, de exemplu, nu exista cursuri de eco-nomie japoneza, americana sau un curs care sa pre-zinte o istorie a crizelor economice”, a adaugat Rosca. Lipsa pregatirii practice se reflecta si in interiorul companiilor, care apeleaza tot mai des la programe de trainig cu caracter practic, o pondere mai mare a cererii existand printre angajatorii din domeniul serviciilor. “Managerul de peste zece ani este un om increzator in fortele lui, iar aceasta incredere este data si de absolvirea unui program de MBA”, sustine Rodica Radulescu, director Business School in cadrul companiei de consultanta in resurse umane Codecs, partenerul in Romania al britanicilor de la Open University Business School, care ofera un program de MBA. Managerii viitorului sunt cei care acum isi aleg drumul in viata, iar situatia economica actuala este un prilej pentru ca scolile de afaceri sa aduca ceva nou in edeucatia de business. “Scolile de afaceri trebuie sa se reinventeze, sa se adapteze la cerintele pietei si la ceea ce doresc angajatorii”, a apreciat Radulescu. O solutie in acest sens ar putea fi crearea de parteneriate intre scolile de afaceri si companii, pentru ca, in acest fel, exemplele pe care le analizeaza studentii sa provina din economia reala. Mai mult, schimbarile trebuie sa intervina si la nivelul modalitatii de predare in cadrul cursurilor de MBA, pentru ca, pe langa faptul ca profesorii trebuie sa aiba competente foarte bune, este necesar ca ei sa demonstreze ca sunt si buni traineri. Pe langa viziune si profesio-nalism, un bun manager trebuie sa detina in egala masura cunostinte, sa stie cum sa le aplice si sa aiba abilitati sociale. Previziunile cu privire la schimbarile in managementul romanesc sunt optimiste si din perspectiva lui Nenad Filipovic, directorul academic al Scolii de Management IEDC (International Executive Development Center), din Bled, Slovenia, una dintre cele mai bune scoli de business din Europa Centrala si de Est. “In general, va exista tendinta ca managerii sa se adapteze la situatie. Daca o companie medie din Romania va avea un leadership bun, in zece ani aceasta va deveni una dintre cele mai importante companii la nivel european”, sustine Filipovic. El considera ca tot mai multi oameni isi vor dori sa dea dovada de mai mult profesionalism si sa aiba parte de o educatie internationala. Cel mai bun scenariu pentru evolutia viitoare a managerilor romani include si faptul ca acestia vor deveni mai integri si mai responsabili, iar competitia de pe piata va fi si mai accentuata. Managerii sunt sfatuiti sa creeze un nou model de business si sa dea dovada de mai multa creativitate in modul de a invata. De asemenea, ei trebuie sa construiasca un mediu propice invatarii atat in interiorul, cat si in exteriorul organizatiei. “Un bun manager trebuie sa aiba, pe langa viziune si profesionalism, valori si integritate. El trebuie sa detina cunostintele necesare pentru a fi lider, sa stie cum sa aplice acele cunostinte si sa aiba valori proprii si abilitati sociale”, sustine Radulescu, care este de parere ca, in situatia in care managerii sunt sprijiniti de companii pentru a face un MBA, ei devin mai increzatori in fortele proprii si mai responsabili in activitatea pe care o desfasoara in cadrul organizatiei. “Multe companii se intreaba cat vor mai rezista cu modelul de afacere existent. Managerii trebuie sa creeze un nou model de business si trebuie sa dea dovada de mai multa creativitate in modul de a invata, prin dezvoltarea abilitatilor sociale in cadrul scolilor de afaceri”, precizeaza Filipovic. Scott Kaufman, coautorul cartii “Secrets of the Young and Successful,” (Secretele tinerilor de succes) declarata best-seller de cotidianul The New York Times, este de parere ca acesta este momentul prielnic “pentru companii sa investeasca in tineri”. Potrivit cercetarilor facute de Kaufman, in prezent peste un miliard de persoane vor intra pe piata mondiala a muncii. Cele mai populate state au si cei mai multi tineri, in India sunt 572 de milioane, adica peste 50% din totalul populatiei, urmata de China si Indonezia. Este de asteptat ca noua generatie sa aiba si cel mai ridicat grad de performanta. “Tehnologia caracteristica acestui secol si accesul la informatie sunt atuu-rile tinerilor in fata celorlalte generatii”, potrivit lui Kaufman. In opinia sa insa, acestia trebuie atrasi, provocati pentru a nu isi pierde interesul, si modelati pentru a deveni “increzatori, insa nu mandri”. Noua generatie are si cerinte specifice: vor sa faca ce le place, sa lucreze intr-o echipa agreabila, sa poata avansa si sa poata mentine echilibrul intre viata personala si munca. In conditiile in care peste 50% din tinerii din Romania isi doresc sa lucreze in afara tarii, companiile trebuie sa creeze programe de internship. “Tinerii trebuie educati sa accepte voluntariatul, remuneratia financiara nu trebuie sa fie singura modalitate de atragere si formare a acestora”, a spus Kaufman. Pentru moment, trainingul ocupa o pondere foarte importanta in motivarea angajatilor, iar perceptia asupra programelor de formare profesionala a evoluat mult in ultimii ani. “Exista doua tipuri de atitudini: unii se bucura ca scapa de serviciu si vin, indiferent de ce fel de cursuri este vorba, iar altii, mai ales angajatii din domeniul serviciilor, manifesta o preocupare mai mare in a fi mai performanti”, apreciaza Octavian Pantis, managing director al companiei de training TMI Training and Consulting. Potrivit barometrului Accor Services, care masoara motivatia, implicarea si asteptarile salariatilor la locul de munca, angajatii romani considera, in proportie de 65%, ca este prioritar ca angajatorul sa in-vesteasca in instruirea lor, prin programe de training. Pe locul doi in topul prefe-rintelor romanilor (58%) se afla subventiile acordate pentru concediu. Urma-toarele in top sunt ajutorul pentru ingrijiri medicale, fonduri de economisire sau de pensii, subventiile pentru transport si oferirea unor solutii pentru masa de pranz. “Angajatii pot fi motivati pe trei niveluri. In ceea ce priveste venitul global si conditiile de munca, ei pot primi de la an-gajator tichete de masa sau tichete de vacanta, la nivel de recunoastere a performantei, pot fi rasplatiti prin tichete cadou, iar in ceea ce priveste echilibrul personal, tichetele medicale sau cresa sunt solutia”, a spus Dragos Bunescu, director comercial al Accor Services, cel mai mare emitent de tichete de masa de pe piata locala. El este de parere ca, in conditii de criza, companiile care se confrunta cu dificultati in ceea ce priveste plata angajatilor ar putea opta pentru reducerea salariului si mentinerea tichetelor, gratie deductibilitatii fiscale a acestora din urma. Studiile au aratat ca doar 16% dintre salariatii romani merg in concediu, restul de 84% petrecandu-si sarbatorile acasa. Acesta a fost si unul din motivele pentru care au fost introduse tichetele de vacanta, ce urmeaza sa fie autorizate pentru emisiune foarte curand. Necesitatea tichetelor de vacanta nu rezida, potrivit reprezentantului Accor Services, doar in deductibilitatea de care beneficiaza angajatorii, ci si in faptul ca salariatii sunt mai odihniti si relaxati dupa vacanta, iar performanta lor creste. Conform barometrului Accor, in 2008 fata de 2007 satisfactia salariatilor romani privind salariul lor este mai mica, numarul celor foarte multumiti scazand de la 4% la 2%, al celor destul de multumiti s-a redus cu 1% la 24%, pe cand numarul celor nu prea multumiti a crescut la 50%, de la 47%. Numarul celor total nemultumiti s-a mentinut, procentul acestora din numarul celor intervievati situandu-se la 23%. Unul dintre efectele crizei financiare este tocmai reducerea investitiilor in oameni. Chiar daca astfel de investitii nu sunt eliminate cu totul, ele incep sa se adreseze numai celor care merita. “Daca abordarea initiala era: trebuie angajati cat mai multi oameni pentru a sustine activitatea, acum se investeste in oamenii care merita sa ramana. In timp de criza companiile investesc mai putin ca in anii trecuti, si in mai putini oameni”, a explicat Diana Rosetka, general manager al companiei de consultanta in resurse umane United Business Development (UBD). De asemenea, directorul comercial al Accor Services este de parere ca, desi economia mondiala este marcata de criza, companiile mai investesc inca in oameni, insa este importanta modalitatea in care se realizeaza acest lucru pentru a se obtine o maximizare a rezultatului. El mizeaza pe retentie si motivare in detrimentul recrutarii si trainingului. Instrumentele utilizate de companii merg de la beneficii salariale la beneficii extrasalariale si chiar emotionale si sunt acordate tuturor angajatilor, de la cei de pe pozitii de entry-level pana la cei care ocupa pozitii de top management. In 2008, totalul investitiilor in capitalul uman a plasat Romania pe ultimele locuri in lume, potrivit aprecierilor managerului general al UBD.   Ce fac absolventii ASE

• 50% din absolventii ASE au functii de executie, 40% ocupa functii de management
• 10% din absolventii de master din ASE ocupa functii de executie
• 40% – pozitii de management