Ce (nu) a facut Guvernul Boc

Coalitia stanga-dreapta (s-a dorit a fi o coalitie pe model german) s-a dovedit, pana la urma, falimentara si incapabila sa treaca peste interesele politice.

Chiar daca a beneficiat de un sprijin parlamentar masiv (peste 74% din ponderea Parlamentului), urgenta, nesiguranta ca nu va beneficia de sprijinul Legislativului din cauza acelorasi diferente politice a determinat Guvernul sa recurga la masuri care in vremuri normale ar fi parut “dictatoriale”.

Cand a venit vorba despre legi importante, si-a asumat raspunderea – de cinci ori pe pachete legislative majore (pe codurile penal si civil, pe reforma administratiei, pe legea salarizarii unice si pe legea educatiei).

Unele din legile importante pe care le-a promovat Executivul in graba sa au primit decizii de neconstitutionalitate, cele mai importante fiind politizarea administratiei sau legea care interzicea cumulul pensiei cu salariul la stat. In aceeasi vreme, parlamentarii s-au ocupat cu comisii de ancheta in care fiecare dintre tabere cerea urmarirea ministrilor celeilalte tabere.

Ce ramane in urma ministrilor Guvernului PD-L – PSD? Iulian Anghel

Videanu: inceput bun de mandat, dar sfarsit in ceata

Adriean Videanu a preluat functia de ministru al economiei intr-unul dintre cele mai dificile momente pentru sectorul energetic local. Numirea sa in functie a coincis cu declansarea crizei gazelor generata de conflictul ruso-ucrainean.

Romania nu a avut insa de suferit. Prestatia ministrului Videanu in cele trei saptamani in care Romania nu a primit nicio molecula de gaz din import poate fi considerata ca fiind buna tinand cont de faptul ca populatia nu a avut de suferit, iar companiile au reusit sa se alimenteze din gazele produse la nivel local.

Dupa trecerea acestei crize, Videanu a facut ceea ce fac majoritatea ministrilor noi numiti in functie: a schimbat toti directorii din companiile din subordine si a renuntat la toate planurile create de predecesorul sau, Varujan Vosganian (PNL), pentru ca evident acestea nu erau bune.

Astfel, in loc de o companie integrata care sa reuneasca majoritatea activelor de productie de energie, Videanu a propus doua companii energetice integrate.

Desi ambele companii trebuia sa fie functionale la sfarsitul acestui an, acestea nu sunt nici pana acum gata, si sunt slabe sanse ca ele sa fie concretizate in termen scurt tinand cont ca vointa politica din spatele crearii lor scade pe zi ce trece. Cat despre finantarea acestor giganti energetici care necesita miliarde de euro, acest lucru nici macar nu a fost abordat in mod public. Roxana Petrescu

Ion Bazac: mandat scurt, dar agitat

Ion Bazac, al 17-lea ministru al sanatatii de dupa Revolutie, a venit la conducerea institutiei intr-o perioada dificila, in care principala problema era reprezentata de solicitarile producatorilor de revizuire a legislatiei in vigoare. Ca majoritatea predecesorilor sai, mandatul lui Bazac pe sectorul care cheltuie anual circa 5 mld. euro a fost scurt, de mai putin de un an.

Printre primele masuri pe care le-a avut in vedere s-a numarat o revizuire a preturilor pe intregul canal de distributie, ceea ce a stins protestele distribuitorilor, dar a nemultumit producatorii.

La scurt timp dupa investire, intr-un interviu acordat ZF, Bazac spunea ca pana acum a lipsit concurenta in sistemul sanitar si ca un sistem complementar de asigurari de sanatate ar putea creste competitia intre spitale.

Introducerea acestui sistem ar fi trebuit sa fie precedata de implementarea tichetelor de sanatate in toamna, propusa acum pentru 2010.

In ultimele saptamani in care s-a aflat la conducerea ministerului a trebuit sa gaseasca fonduri care sa acopere o gaura de 2,8 mld. lei (700 mil. euro) generata de cresterea consumului de medicamente si de colectarile tot mai mici la buget. Solutia au reprezentat-o creditele bugetare, adica angajarea de cheltuieli din bugetul anului viitor.

O alta masura care a starnit nemultumirea producatorilor o reprezinta taxa pe vanzari, care a venit tot pe final de mandat si tot ca solutie la banii tot mai putini din sanatate. In perioada in care a fost ministru a evaluat activitatea a 422 de manageri de spitale, iar la final a destituit 73 de manageri care nu si-au indeplinit indicatorii asumati. Ioana David

Ecaterina Andronescu, la a 100-a schimbare a legilor educatiei

Ministrul educatiei Ecaterina Andronescu a continuat traditia ministrilor educatiei care au precedat-o si a luat de la capat reforma in invatamant, propunand la mijlocul lui august un nou Cod al educatiei, pentru care Guvernul si-a asumat raspunderea in urma cu cateva saptamani.

Printre prevederile din legea educatiei se numara invatamantul obligatoriu de 11 clase si evaluarea competentelor digitale in cadrul examenului de bacalaureat.

Cel mai mare scandal in care a fost implicata Andronescu este cel al diplomelor false eliberate de universitatea privata “Spiru Haret”. Andronescu a deschis o ancheta in cadrul universitatii cu cel mai mare numar de studenti (peste 300.000), ca urmare a faptului ca programele de studii, in special cele de la ID, erau neacreditate, iar institutia elibera absolventilor diplome false.

Initiativa sa a declansat o serie de controale efectuate in special in universitatile private din tara si a scos la iveala o lista de specializari pentru care institutiile nu aveau acreditare. De profesie inginer, Andronescu a fost rector al Universitatii Politehnice din Bucuresti si a mai fost ministru al educatiei. Marian Sarbu, eclipsat de secretarii de stat

Cel mai important proiect pe care s-a suprapus mandatul lui Sarbu la Ministerul Muncii a fost elaborarea legii salarizarii unitare, conditionata in acordul cu FMI, lege care ierarhizeaza toate functiile de la stat pe o grila de la 1 la 12 si unde cel mai mare salariu il va avea presedintele Romaniei.

Dupa 13 variante ale proiectului legislativ si cateva luni de negocieri, guvernul si-a asumat raspunderea pe lege, starnind reactii puternice din partea sindicatelor care au programat miscari de protest, fiind nemultumite de grila salariala din lege.

Omul-cheie in Ministerul Muncii in ultimele noua luni de zile a fost secretarul de stat Valentin Mocanu, negociator din partea Ministerului Muncii si coordonator al discutiilor pe tema salarizarii. Bugetul de pensii inregistra la sfarsitul primelor opt luni un deficit de 3,7 mld. lei (880 mil. euro). In primele noua luni, rata somajului a crescut de la 4,9% in ianuarie pana la 6,9% in septembrie, trecand pragul de 600.000 de someri. Sarbu, de profesie jurist, a mai detinut portofoliul Muncii. Alina Pahoncia

Radu Berceanu, promisiuni la kilogram

Ministrul transporturilor, Radu Berceanu, a incheiat iarasi un mandat de scurta durata incarcat de declaratii, dar cu putine taieri de panglici. Cel mai vocal ministru al Guvernului Boc, foarte tare pe pozitii de cate ori este intrebat de numarul de kilometri de autostrada, Radu Berceanu ar fi putut face mult mai mult decat a vorbit. In contul sau se inscriu cateva centuri ale unor orase mari si probabil primii 40 de kilometri din autostrada Bechtel care vor fi inaugurati la 1 decembrie. Catalin Lupoaie

Ministerul Turismulului – la ce a folosit?

Elena Udrea, ministrul turismului, a elaborat “in cuvinte”, inca de la inceputul mandatului, o strategie simpla si coerenta pentru dezvoltarea turismului romanesc. Este vorba despre cresterea notorietatii destinatiei Romania pentru atragerea de turisti straini, scopul fiind dublarea contributiei turismului in PIB-ul Romaniei.

Daca toate actiunile Ministerului Turismului ar fi urmat, dupa un plan eficient, aceasta directie comunicata, dupa noua luni de activitate, s-ar fi vazut aportul acestui minister in dezvoltarea turismului.

Desi au existat tentative si diverse activitati pentru promovarea turismului romanesc, toate au avut un caracter de sine statator si nu au fost integrate intr-o actiune globala, parte a unei strategii globale.

Spre exemplu, campania de promovare “Romania, the land of choice” a fost derulata pe piete internationale inainte ca Romania sa aiba un brand (care urmeaza sa fie construit in urmatoarea perioada).

Promisiunea “land of choice” este o promisiune valabila pana la aparitia sloganului oficial al brandului turistic Romania, ceea ce va genera pe viitor doar confuzie in mintea potentialului turist, in loc de o intelegere a destinatiei turistice Romania.

Cu toate acesta, un proiect viabil cu care pot asocia numele Elenei Udrea este cel al tichetelor de vacanta, ce are ca scop dezvoltarea turismului intern. Mirabela Tiron

Ilie Sarbu a vrut multe, dar a facut putine

Ilie Sarbu a venit la conducerea agriculturii stiind ca ministerul se confrunta cu probleme foarte mari, dar nu a banuit deficientele structurale existente si rigiditatea modului de gandire al personalului, dupa cum spunea anterior, chiar daca a mai ocupat aceasta pozitie si in Guvernul Nastase

Cel de-al doilea mandat l-a pus in fata unui sector care trebuia sa egaleze statele Uniunii Europene, dar care din punctul de vedere al performantei era mult sub media europeana.

Mai mult, chiar daca Romaniei i s-au alocat 8 miliarde de euro pentru dezvoltare rurala pana in 2013, nu a fost capabila, pana la sfarsitul lui 2008, sa asimileze decat sub 1% din fonduri. Sarbu a pus pe lista de prioritati atragerea banilor europeni, lucrurile nu s-au schimbat semnificativ fata de perioada anterioara venirii sale. A fost poate unul dintre cei mai “vizibili” ministri, iesind aproape saptamanal in conferinte de presa, mai ales in ultimele trei luni, la intalniri cu producatorii si procesatorii sau in mijlocul grevistilor care nu de putine ori s-au strans anul acesta in fata ministerului, cu bidoane de lapte, carute, pancarte sau chiar animale.

Cu toate acestea, multe dintre masurile propuse de Sarbu nu s-au finalizat “in masura dorita”, dupa cum a spus chiar el, printre acestea micsorarea TVA la mai multe categorii de alimente, reducerea personalului din cadrul ministerului sau demararea unui program destinat agricultorilor, similar cu programul “Prima casa” pentru locuinte. Cristina Stoian