Ce obligații au agențiile de turism față de clienți

În România funcționează ca agenții de turism sau touroperatoare 3109 firme, care au luat licență în turism de la Autoritatea Națională pentru Turism. Anul trecut au fost retrase 201 de licențe de turism, arată aceeași sursă. Agenția de turism organizatoare sau detailistă nu poate exclude sau nu poate limita responsabilitatea ei pentru prejudiciul cauzat de moartea sau de rănirea turistului ca urmare a acțiunilor ori a neglijenței ei, potrivit Ordonanței nr. 107 din 30 iulie 1999 privind activitatea de comercializare a pachetelor de servicii.

Agenția de turism are obligația să furnizeze turiștilor, în scris, în vederea încheierii contractului, informații referitoare la:

a) localitatea de destinație

b) ruta de parcurs

c) mijlocul/mijloacele de transport utilizat/utilizate, caracteristicile și categoria

acestuia/acestora

d) tipul unităților de cazare, adresele și categoriile de clasificare a acestora

e) serviciile de masă oferite și categoria de clasificare a unităților de alimentație

f) durata programului, cu indicarea datei sosirii și a plecării

g) informații generale privind regimul pașapoartelor și al vizelor, precum și al asigurărilor de sănătate necesare pentru călătorie și sejur

h) cuantumul avansului, dacă este cazul, precum și termenul pentru achitarea restului de plată

i) numărul minim de persoane necesar pentru realizarea programului și termenul limită pentru informarea turistului, în caz de anulare a călătoriei turistice

posibilități de încheiere a unor asigurări facultative pentru asistență în caz de boală, accidente și altele asemenea

k) durata pentru care operează oferta turistică

Agenția de turism este răspunzătoare pentru buna executare a obligațiilor asumate prin contract, inclusiv în situația în care aceste obligații trebuiau îndeplinite de către o altă agenție de turism sau de către alți prestatori de servicii.

Excepțiile:

a) când neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă a obligațiilor asumate prin contract se datorează turistului;

b) când neîndeplinirea obligațiilor se datorează unor cauze de forță majoră, precum cele definite la art. 18 lit. b) (anularea s-a datorat unui caz de forță majoră, prin acesta înțelegându-se circumstanțe anormale și imprevizibile, independente de voința celui care le invocă, și ale căror consecințe nu au putut fi evitate în ciuda oricăror eforturi depuse, în aceasta nefiind incluse suprarezervările) sau unui eveniment pe care nici agenția de turism, nici furnizorul sau prestatorul de servicii, cu tot efortul depus, nu îl puteau prevedea sau evita;