Ce s-a întâmplat cu spitalele din România închise în urmă cu un an

Un număr de 67 de spitale au fost închise la 1 aprilie 2011. Multe sunt acum centre de permanență, cu medici de familie, dar sunt și situații în care se așteaptă încă avizele. Câteva dintre fostele spitale sunt acum cămine de bătrâni, iar altele, puține, au rămas funcționale prin decizii în instanță.

La un an de la decizia Ministerului Sănătății de a închide zeci de spitale din țară, care a generat proteste în rândul locuitorilor, ce s-au văzut nevoiți să facă naveta în municipiile reședință de județ pentru a fi consultați de un medic, multe dintre aceste spitale s-au transformat în centre de permanență unde există medici de familie. Sunt și orașe unde vechile spitale sunt cu lacătul pe ușă, iar autoritățile le țin în “conservare” suportând costurile aferente în așteptarea unor avize pentru a le transforma în centre de permanență sau cămine de bătrâni. Există și câteva cazuri în care spitalele au devenit substații de Ambulanță dar și situații în care unitățile medicale care ar fi trebuit închise sunt încă funcționale. Astfel de situații sunt la Codlea (Brașov) sau la Comănești (Bacău), unde autoritățile au obținut câștig de cauză în instanță. În orice caz, intenția Ministerului Sănătății de a transforma multe dintre spitalele închise în centre pentru bătrâni nu s-a materializat.

Agenția MEDIAFAX prezintă situația actuală a spitalelor din țară închise, în urmă cu un an, prin decizia Ministerului Sănătății.

ALBA

În Alba, au fost închise, în urmă cu un an, unitățile sanitare din Ocna Mureș, Baia de Arieș și Zlatna, iar în locul lor funcționează în prezent centre de permanență asigurate de medici de familie.

Directorul Direcției de Sănătate Publică (DSP) Alba, Horea Timiș, a declarat, luni, corespondentului MEDIAFAX, că la Baia de Arieș autoritățile locale au înființat, cu sprijinul autorităților județene, pe lângă centrul de permență, un cămin pentru persoane vârstnice în fostul spital din oraș, iar în prezent se desfășoară procedurile legale pentru înființarea unui compartiment de psihiatrie cu 20 de paturi pentru bolnavii cronici. Noul compartiment ar urma să funcționeze ca secție exterioară a Spitalului Județean Alba, în prezent fiind în procedură de acreditare. Potrivit reprezentanților administrației locale din Baia de Arieș, deschiderea acestei secții ar însemna și reîncadrarea unei părți a personalului disponibilizat în 2011 din fostul spital orășenesc, respectiv un medic psihiatru, șase asistente și nouă infirmiere și îngrijitoare.

ARAD

În Arad au fost desființate trei spitale – cele din Chișineu-Criș, Sântana și Gurahonț – și se anunțase că în clădirile respective vor funcționa cămine de bătrâni.

Pentru că primăriile nu au fost interesate însă să înființeze aceste cămine, unitățile din Sântana și Gurahonț au primit alte destinații în sistemul sanitar județean, în timp ce unitatea din orașul Chișineu-Criș, care avea 90 de paturi, a rămas închisă.

La Gurahonț, unde exista un spital cu aproximativ o sută de paturi, funcționează acum o secție de pneumologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență Arad, care are 30 de paturi. În clădirea fostului spital din Sântana, care avea 60 de paturi, funcționează un centru de primire a urgențelor, care are cinci medici, fiind dotat cu echipamente primite de la Ministerul Sănătății. Aici a fost înființată și o substație a Serviciului Județean de Ambulanță.

ARGEȘ

În județul Argeș au fost închise cele mai multe unități medicale, respectiv patru: spitalul din Domnești, spitalul din Călinești, Spitalul de Boli Cronice din Mozăceni și Spitalul de Boli Cronice din Rucăr, Ministerul Sănătății anunțând la 1 aprilie 2011 că acestea vor fi transformate în cămine de bătrâni. La Călinești, spitalul funcționează acum ca secție a Spitalului Orășănesc Mioveni, iar în celelalte trei localități autoritățile încă strâng avize pentru deschiderea unor centre pentru bătrâni. La Domnești, autoritățile vor ca, pe lângă centrul pentru bătrâni, să funcționeze și un centru de permanență.

“Pentru spitalele din Domnești, Mozăceni și Rucăr am întocmit documentația pentru centre de bătrâni, avem și fondurile necesare, dar nu s-au finalizat licitațiile de pe SEAP, nu s-au ținut până acum, este treaba Ministerului Muncii. În momentul când se realizează și se va ști constructorul care va renova, moderniza și recompartimenta clădirile, odată finalizate acestea, vor fi amenajate centrele de bătrâni, la Rucăr, Mozăceni și inclusiv la Domnești, unde în paralel noi vom redeschide spitalul sub o altă formă. Practic s-a primit aprobarea de la Ministerul Sănătății pentru un centru de permanență unde medicii de familie vor acorda asistență 24 de ore din 24 de ore, urmează să fie dat în folosință și un centru multifuncțional cu 20 paturi pentre cazurile de urgență și un laborator de analize, care a funcționat și înainte de desființarea spitalului. Aceste centre și laboratorul vor funcționa într-un pavilion, clădirile pentru centrul de bătrâni sunt altele, nu există probleme de spațiu”, a declarat vicepreședintele Consiliului Județean Argeș, Florin Tecău.

BACĂU

În județul Bacău a fost închis Spitalul Orășenesc Comănești. Autoritățile de aici au dat în judecată Ministerul Sănătății și, în baza unei sentințe favorabile, au reușit redeschiderea spitalului din vara anului trecut, unitatea funcționând și în prezent. Spitalul Comănești a reușit chiar să încheie contract de finanțare a serviciilor medicale cu Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Bacău și a reangajat o parte din personalul distribuit la alte spitale din județ odată cu închiderea unității la 1 aprilie 2011.

BIHOR

În Bihor, au fost închise Spitalul Orășenesc din Ștei și Centrul de îngrijiri din comuna Bratca.

Spitalul din Ștei funcționează în prezent ca centru de permanență. “Pe baza unor hotărâri ale Consiliului Local și cu avize de la Ministerul Sănătății, noi am transformat spitalul în centru de permanență deservit în prezent de către medicii de familie din zonă”, a declarat corespondentului MEDIAFAX primarul orașului Ștei, Ioan Lucaciu.

Lucaciu a precizat că autoritățile locale din Ștei sunt în proces cu Ministerul Sănătății, în urma închiderii spitalului.

“Ne judecăm la Curtea de Apel Oradea și sperăm să câștigăm acest proces, pentru că orașul a avut de pierdut prin închiderea spitalului”, a spus Lucaciu.

Pe de altă parte, el a adăugat că, în urmă cu două săptămâni, a vorbit cu ministrul Sănătății, Ritli Ladislau, care i-a promis “că va încerca să emită un act normativ prin care să se poată relua funcționarea spitalului din Ștei într-un fel de regim de semi-privatizare”.

Centrul de îngrijiri din comuna Bratca a fost transformat în cămin pentru bătrâni și în centru de permanență medicală.

“Căminul de bătrâni are 48 de locuri, iar centrul de permanență medicală este deservit de medici de familie”, a declarat corespondentului MEDIAFAX viceprimarul comunei Bratca, Ionel Micula.

BISTRIȚA-NĂSĂUD

În Bistrița-Năsăud, a fost închis un singur spital, Centrul de Sănătate Teaca, iar acum în incinta acestuia funcționează un centru medico-social cu 14 paturi, un centru de permanență cu gărzi asigurate de medicii de familie și un punct de lucru al Serviciului Județean de Ambulanță Bistrița-Năsăud.

Directorul Direcției de Sănătate Publică (DSP) Bistrița-Năsăud, medicul Anca Andrițoiu, a declarat, luni, că centrul de permanență funcționează din luna ianuarie, localnicii fiind mulțumiți că au tot timpul medic în comună.

“Urgențele sunt preluate de punctul de lucru al Ambulanței Bistrița-Năsăud. Există acolo mașini și operativitatea este mult mai mare”, a declarat ea.

BOTOȘANI

În județul Botoșani, Spitalul de Copii, Spitalul de Psihiatrie și Spitalul de Obstetrică și Ginecologie din municipiul reședință de județ au fuzionat cu Spitalul Județean de Urgență (SJU).

Managerul Spitalului Județean de Urgență Botoșani, Ovidiu Mimor, spune că la acest moment sunt încheiate toate procedurile, cel mai important aspect fiind că nu au fost făcute disponibilizări, tot personalul fiind preluat de SJU Botoșani. Mimor a subliniat că problemele majore sunt legate de datoriile acumulate de fostele spitale, care se ridică la trei milioane de lei, fiind facturi neachitate din 2009. De asemenea, sunt probleme legate și de cheltuielile de personal, managerul SJU exemplificând cu Maternitatea, unde aceste cheltuieli depășescn cu 32 la sută veniturile.

BRAȘOV

În județul Brașov, trei spitale – Codlea, Săcele și Victoria – au fost închise în urmă cu un an, deciziile generând proteste în rândul locuitorilor, care au ieșit în stradă timp de câteva luni.

În octombrie 2011, Spitalul Codlea a fost redeschis, având trei secții unde lucrează 65 de angajați. În 18 ianuarie 2012, Spitalul a primit clasificarea permanentă și va funcționa ca unitate medicală de categoria a cincea.

Spitalul din Codlea are acum o capacitate de 80 de paturi și oferă servicii medicale pe urgență, pediatrie și servicii de geriatrie-gerontologie și îngrijiri paliative. Spitalul a fost redeschis în urma unei decizii a Curții de Apel Brașov, care a admis, în august 2011, cererea autorităților locale de suspendare a Hotărârii de Guvern în urma căreia unitatea a fost închisă. În urma deciziei Curții de Apel, care este executorie, CASJ Brașov a fost obligată să reîncheie contractul de finanțare cu Spitalul din Codlea până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei pe fond.

În ceea ce privește Spitalul din Săcele, acesta a primit, în 31 ianuarie 2012, avizul de funcționare din partea Ministerului Sănătății, fiind în prezent în căutare de personal. Spitalul va avea, în noua formă, 50 de paturi, plus cinci pentru internări de zi. La Săcele vor exista un compartiment de medicină internă cu zece paturi, un compartiment de pediatrie, cu 20 de paturi, un compartiment de boli cronice cu zece paturi și cameră de gardă, tot cu zece paturi. Ambulatoriul integrat va avea cabinete pe specialitățile medicină internă, cardiologie, pediatrie, ORL, oftalmologie, obstetrică – ginecologie, chirurgie generală și laboratoare care vor deservi atît unitatea cu paturi, cît și ambulatoriul integrat.

Primăria Săcele a lansat un anunț de angajare personal pentru spital, fiind nevoie de 13 medici de medicină internă, pediatrie, îngrijiri paliative, radiologie, laborator, oftalmologie, ORL, obstetrică ginecologie, chirurgie, cardiologie și planificare familială, un farmacist, un biolog, 29 de asistente medicale și 6 infirmiere, 8 îngrijitoare și o spălătoreasă.

Spitalul din Victoria a rămas închis, în pofida demersurilor autorităților locale.

BUZĂU

În județul Buzău, la 1 aprilie 2011 au fost închise Spitalul de boli cronice de la Pătârlagele, Centrul de sănătate de la Pârscov și Spitalul de la Vintilă Vodă. Ultimul dintre ele a fost transformat în cămin de bătrâni, în timp ce celelalte două sunt închise, iar aparatura este în conservare.

Primarul din Pârscov, Gheorghe Sturzu, spune că la un an de la desființarea vechiului spital încă se mai așteaptă avizul de la Ministerul Sănătății pentru redeschiderea altei unități medicale. Un medic buzoian a preluat spitalul în sistem privat și ar vrea să înființeze acolo două secții noi: una de Interne și alta de Chirurgie. “Aparatura este conservată și dată în concesiune unui doctor care așteaptă aviz de la minister pentru deschiderea unei noi unități”, spune Sturzu.

CLUJ

În Cluj, a fost închis spitalul din comuna Mociu, care deservea șapte comune din zona de câmpie a județului, cu peste 20.000 de locuitori, și urma să fie transformat în azil de bătrâni, însă autoritățile județene s-au opus.

Autoritățile județene au făcut demersuri la Ministerul Sănătății pentru transformarea spitalului în secție externă a Spitalului Clinic de Recuperare din Cluj-Napoca, dar propunerea nu s-a finalizat. În urma unor negocieri purtate de conducerea Consiliului Județean Cluj și oficiali ai Ministerului Sănătății, s-a decis înființarea la Mociu, pe amplasamentul fostului spital, a unei subunități SMURD și de pompieri, finanțată în mare parte de CJ Cluj, valoarea investiției depășind 1,2 milioane de lei. Lucrările la noua subunitate vor fi finalizate în toamna anului 2012.

CONSTANȚA

În județul Constanța, la 1 aprilie 2011 a fost închis Centrul de Sănătate Băneasa.

Ministrul de atunci al Sănătății, Cseke Attila, a prezentat, ulterior, imagini cu o pacientă de la Centrul de Sănătate Băneasa care avusese un accident vascular cerebral și care avea escare profunde, până la os. Femeia, în vârstă de 67 de ani, fusese internată 32 de luni în unitatea sanitară de la Băneasa, iar după decizia de închidere a centrului a fost transferată, împreună cu alți pacienți, la Spitalul de Psihiatrie Murgeni din județul Vaslui. Ulterior, ea a fost trimisă de la Vaslui la Spitalul Județean din Constanța, unde a murit după câteva zile.

Cseke Attila spunea că acest caz de la Centrul de Sănătate Băneasa arată în mod clar ineficiența organizatorică a rețelei spitalicești.

La Băneasa funcționează, din acest an, un centru de permanență. Cei șapte medici și șapte asistenți medicali care lucrează acolo asigură asistența medicală pe timp de noapte, serviciile fiind decontate de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

Ministerul Sănătății decisese inițial ca mai multe unități sanitare din județul Constanța să fie desființate ori comasate unor instituții similare. Astfel, pe lângă unitatea sanitară din Băneasa, Spitalul Orășenesc Cernavodă urma să fie transformat în azil de bătrâni, Spitalul de Ortopedie, Traumatologie și Recuperare Medicală Eforie Nord urmau să treacă în subordinea Institutului Național de Recuperare, Medicină Fizică și Balneoclimatologie, Sanatoriul Mangalia urma să fie comasat cu Sanatoriul Techirghiol, Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Constanța cu Spitalul Clinic de Boli Infecțioase, iar Spitalul de Ortopedie, Traumatologie și Recuperare Medicală Eforie Sud și Spitalul de Ftiziologie Agigea să fie subordonate Spitalului Clinic Județean de Urgență Constanța.
În cele din urmă numai spitalul din Băneasa a fost închis, iar o singură unitate – Spitalul de Ftiziologie Agigea – a fost comasată, prin Hotărâre de Guvern.

GALAȚI

În județul Galați, Spitalul de Boli Cronice din comuna Ivești, care funcționa de 124 de ani de ani, ar fi trebuit să fie închis la 1 aprilie 2011, în urma unei decizii a Ministerului Sănătății, însă unitatea medicală a rămas funcțională, Consiliul Județean achitând facturile pentru utilități.

De asemenea, CJ Galați a inițiat un proiect de transformare a spitalului în centru multifuncțional, însă acesta nu a putut fi pus în practică pentru că unitatea nu este închisă. În prezent, în spital sunt internate opt persoane, majoritatea vârstnici care au probleme medicale și care sunt, în același timp, cazuri sociale pentru care nu s-au găsit soluții.

La spitalul din Ivești lucrează 11 persoane, care nu și-au mai primit însă salariile din luna aprilie 2011.

În urmă cu câteva zile, consilierii județeni gălățeni au votat în unanimitate preluarea Spitalului de Boli Cronice din Ivești de către Spitalul Clinic de Urgență Galați.

“Patrimoniul spitalului, constând în totalitatea bunurilor de natura activelor fixe, obiectelor de inventar, materialelor stabilit pe baza bilanțului contabil de închidere la data predării-preluării însoțit de balanța de verificare sintetică, contul de rezultat patrimonial, situația fluxurilor de trezorerie, conturile de execuție întocmite pe fiecare sursă de finanțare și celelalte anexe inclusiv cele care se întocmesc la finele anului, potrivit normelor în vigoare vor fi preluate de către Spitalul Clinic Județean de Urgență prin protocol de predare-preluare. Acesta va fi încheiat în maximum 15 zile de la data intrării în vigoare a hotărârii”, a declarat președintele Consiliului Județului Galați, după ce hotărârea a fost votată de către consilierii județeni din Galați.

GORJ

Spitalul din Bumbești Jiu a fost singurul din județul Gorj închis la 1 aprilie 2011, o parte a acestuia găzduind de la 1 aprilie 2012 un centru de permanență unde lucrează cei cinci medici de familie din oraș. Cei cinci medici lucrează în schimburi și asigură asistența medicală primară de urgență, cazurile grave fiind direcționate spre Unitatea de Primire Urgențe a Spitalului Județean din Târgu Jiu.

Înainte de a fi închis, spitalul beneficiase de investiții de cinci milioane de lei, unitatea având aparatură medicală de ultimă generație, cum nu are nici Spitalul Județean, aparatură care stă însă nefolosită de un an. Sala de operații a spitalului fusese dotată înainte de închidere cu toate cele necesare, iar în secția ATI fuseseră aduse paturi moderne pentru pacienți. De asemenea, clădirea fusese dotată cu geamuri termopan și zugrăvită pe interior și exterior, iar Primăria Bumbești Jiu achita lunar câte 40.000 de lei pentru a asigura încălzirea și conservarea spațiilor respective.

HUNEDOARA

În județul Hunedoara, au fost închise două spitale, de la Călan și Petrila, iar în clădirile acestora se amenajează centre de sănătate multifuncționale care vor fi deschise la începutul verii și în care vor putea fi făcute internări de o zi.

“Spitalul Județean de Urgență din Deva va avea în subordine centrul de sănătate de la Călan. Spitalul de acolo avea în trecut doar 15 paturi, iar acum vor fi internări de o zi. Tot internări de o zi se vor face și în centrul de sănătate multifuncțional de la Petrila, în locul unde înainte era un spital cu 70 de paturi. Ambele centre vor avea cabinete cu diverse specializări, unde oamenii pot găsi asistență medicală”, a declarat directorul Direcției de Sănătate Publică Hunedoara, Dumitra Ștefan.

IALOMIȚA

În județul Ialomița, în urmă cu un an a fost închis Spitalul Orășenesc din Țăndărei. Unitatea medicală urma să fie transformată în cămin de bătrâni, însă autoritățile locale au refuzat să facă acest lucru, întrucât în oraș funcționează deja un centru pentru bătrâni cu 35 de locuri.

Primarul din Țăndărei, Vasile Sava, a declarat că în prezent clădirea fostului spital este păzită, pentru ca bunurile din interior să nu fie furate.

El a precizat că, în urmă cu o lună, a solicitat Ministerului Sănătății să redeschidă spitalul și să pună la dispoziția bolnavilor 70 de paturi, iar o parte din cheltuieli să fie suporatate din bugetul local, însă nu a primit încă un răspuns.

IAȘI

În județul Iași a fost desființat spitalul din Târgu Frumos. În prezent, în clădirea spitalului funcționează un centru de primire urgențe, precum și mai multe cabinete medicale private, unitatea fiind ocupată în proporție de aproape 50 la sută.

Primarul orașului Târgu Frumos, Gheorghe Tătaru, a spus că după închiderea spitalului întreaga clădire a fost renovată, încăperile nefolosite fiind sigilate și ținute în conservare.

MEHEDINȚI

În Mehedinți, în urmă cu un an au fost închise spitalele din orașele Strehaia și Vânju Mare.

La Strehaia, spitalul este în continuare închis și nu s-a transformat în cămin pentru bătrâni, așa cum prevedea HG privind închiderea spitalelor, aceeași situație fiind și la Vânju Mare.

MUREȘ

În Mureș, a fost închis spitalul din orașul Sărmașu, administrația locală și cetățenii opunându-se printr-o serie de memorii și prin organizarea unui miting transformării acestuia în cămin pentru bătrâni, așa cum voia Ministerul Sănătății. Autoritățile s-au opus în condițiile în care în zonă mai există încă trei azile.

Primarul localității, Ioan Mocean, a declarat, luni, corespondentului MEDIAFAX, că administrația locală a aprobat, la sfârșitul lunii mai a anului trecut, transmiterea unei părți din imobil în administrarea Spitalului Clinic Județean de Urgență din Târgu Mureș pentru înființarea unui punct de primiri urgențe (UPU SMURD Sărmașu), care este funcțional.

Totodată, celelalte spații urmează să fie închiriate, în urma unor licitații publice, în vederea desfășurării unor activități medicale în regim ambulatoriu, a spus Mocean.

NEAMȚ

În județul Neamț, niciunul din cele două spitale închise la 1 aprilie 2011, Spitalul Orășenesc Bicaz și Spitalul de Pneumoftiziologie Roznov, nu și-a reluat activitatea și nici nu a primit o altă destinație. În aceste condiții, ambele spitale se află în conservare.

PRAHOVA

În Prahova, au fost închise la 1 aprilie 2011 spitalele din orașele Plopeni, Urlați și din comuna Bălțești. La o lună de la închidere, centrul de sănătate din orașul Plopeni Prahova s-a redeschis sub formă de clinică particulară.

Primarul orașului Plopeni, Dragoș Niță, a declarat corespondentului MEDIAAX că întreaga suprafață a fostului spital a fost închiriată prin hotărâre de Consiliu Local clinicii particulare, la un preț de 2 euro pe metrul pătrat și că administrația locală primește lunar 18.000 de lei pentru chirie. Clinica s-a deschis în luna mai a anului trecut și a asigurat servicii de gardă.

La Urlați, autoritățile au contestat în instanță închiderea spitalului, în prezent procesul, aflat pe rolul Curții de Apel Ploiești, fiind suspendat. Între timp, administrația locală a făcut toate demersurile pentru a redeschise spitalul ca centru medical multifuncțional. Primarul din Urlați, Marian Machițescu, a declarat că în luna decembrie 2010 autoritățile locale au depus “ultimele documente” necesare pentru ca Guvernul să adopte o Ordonanță de Urgență prin care să deschidă în clădirea fostului spital un centru medical multifuncțional. Între timp, clădirea în care a funcționat spitalul și aparatura se află în conservare.

Și la Bălțești sediul fostului spital și aparatura medicală au fost închise și sunt conservate. “Dacă mâine băgăm cheia în lacăt putem redeschide spitalul”, afirmă primarul din Bălțești, Ion Radu. El spune că autoritățile locale au adoptat o hotărâre de Consiliu Local și au încheiat un protocol cu Consiliul Județean Prahova și cu Spitalul Județean de Urgență Ploiești pentru redeschiderea unității ca secție exterioară a Spitalului Județean de Ugență Ploiești. “Din punct de vedere juridic spitalul este secție exterioară a spitalului județean Ploiești. De anul trecut așteptăm o acreditare de la Ministerul Sănătății pentru a redeschide spitalul”, a spus primarul Ion Radu.

SĂLAJ

În Sălaj, doar Spitalul de Boli Cronice din Cehu Silvaniei a fost inclus, în 2011, în lista unităților medicale tranformate în cămine pentru vârstnici, această unitate oferind în prezent servicii de specialitate unui număr de 45 de beneficiari persoane vârstnice.

Spitalul de Boli Cronice a avut secții de Interne, Urgențe și Laborator și deservea aproximativ 13.000 de persoane din bazinul orașului Cehu Silvaniei, în timp ce în căminul pentru vârstnici sunt internați 45 de bătrâni de care au grijă 30 de angajați.

SIBIU

În județul Sibiu, doar Spitalul Orășenesc din Cisnădie a fost propus, anul trecut, spre desființare, iar acum acolo funcționează două cabinete de pediatrie, în care lucrează foști medici ai unității medicale care au încheiat contracte individuale cu Casa Județeană de Asigurări de Sănătate, o filială a Serviciului de Ambulanță Sibiu, și o secție de recuperare pentru copii, unde de asemenea personalul are contract cu CJAS.

Potrivit primarului din Cisnădie, Johann Krech, în cazul spitalului s-a mers pe o linie diferită de cea a altor instituții similare, astfel că, juridic, activitatea este doar suspendată, ca urmare a plecării medicilor, speriați că vor rămâne fără loc de muncă.

“Noi am urmat o cale total diferită de ceilalți: nu am acceptat desființarea spitalului și înființarea unui azil de bătrâni, ci am suspendat, juridic, activitatea medicală deoarece, speriați că vor rămâne fără loc de muncă, medicii au plecat. La Cisnădie, din punct de vedere juridic, nu am închis spitalul, dovadă că funcționează două cabinete individuale de Pediatrie, o filială a Serviciului de Ambulanță Sibiu și, de asemenea, funcționează, la capacitate maximă, secția de recuperare pentru copii”, afirmă primarul Johann Krech.

În perioada în care funcționa la capacitate maximă, Spitalul Orășenesc Cisnădie avea 104 paturi și deservea o populație de circa 23.000 de locuitori.

TIMIȘ

În Timiș, după reorganizarea făcută de Ministerul Sănătății, s-au închis două centre de sănătate: Centrul de sănătate din Buziaș și Centrul de sănătate din Ciacova. În locul celui de la Buziaș funcționează acum un punct de lucru pentru urgențe, iar la Ciacova un centru de permanență.

“S-a închis doar Centrul de sănătate, nu și punctul de lucru al Urgențelor, care are gardă permanentă. Avem medici și asistente 24 de ore din 24 acolo. La etaj am deschis o Policlinică. Consiliul Local a făcut o colaborare cu Fundația Profilaxis, care a amenajat o Policlinică pentru cetățeni, a cumpărat aparatura și tot ce era necesar”, afirmă primarul din Buziaș Viorel Ilaș.

El a spus că intenționează să dea în judecată Ministerul Sănătății pentru plata unor datorii acumulate la fostul centru de sănătate, fiind vorba despre 148.000 de lei pentru plata salariilor personalului medical și datorii pentru medicamente ale centrului, care n-au fost onorate de Casa de Sănătate.

În Centrul de sănătate din Ciacova funcționează, la un an de la închidere, un centru de permanență deservit de cinci medici, dar și un punct de lucru al Serviciului de Ambulanță Timișoara.

VASLUI

În județul Vaslui, Ministerul Sănătății a închis două spitale, cel de bolnavi cronici din comuna Tutova și cel orășenesc din Negrești. Autoritățile locale din Tutova au reușit, încă din vara anului trecut, să transforme o parte din spital în cămin pentru bătrâni, unde în prezent sunt cazate 47 de persoane. Cel de-al doilea pavilion al unității a fost închiriat unei asociații de medici care și-au propus ca, în primăvara acestui an, să deschidă mai multe cabinete medicale.

Spitalul Negrești rămâne în continuare închis, deși conducerea Consiliului Județean Vaslui își propusese să-l transforme în secție exterioară a Spitalului Județean de Urgență Vaslui.

VÂLCEA

În județul Vâlcea, a fost închis spitalul din orașul Bălcești. La o zi după închiderea spitalului, un bărbat de 41 de ani, din comuna Laloșu, a fost adus în stare gravă la unitatea medicală, murind în curtea instituției. Atunci, familia a acuzat că bărbatul a decedat deoarece nu a primit îngrjiri medicale la timp. În urma incidentului, autoritățile locale au dat în judecată Ministerul Sănătății, cerând redeschiderea spitalului, iar unitatea sanitară a mai funcționat pe bază de voluntariat, timp de o lună.

Ulterior, în luna mai 2011, consilierii locali au aprobat înființarea Centrului destinat persoanelor vârstnice și a Centrului Medical de Urgență, începând demersurile pentru obținerea fondurilor necesare.

Primarul din Bălcești, Ion Curelaru, a declarat, luni, corespondentului MEDIAFAX că în clădirea fostului spital funcționează în prezent un cămin de bătrâni cu 65 de locuri. El a precizat că din cele 65 de locuri de care dispune căminul de bătrâni, 55 sunt ocupate, fiind vorba despre vârstnici veniți din toată țara.

În căminul de bătrâni lucrează 30 de persoane, o parte dintre acestea fiind foști angajați ai spitalului desființat.

De asemenea, la parterul clădirii a fost amenajat un centru multifuncțional de primiri urgențe, dotat cu aparatura necesară, dar care nu este funcțional deocamdată din lipsă de personal. Acest centru este secție a Spitalului Județean de Urgență din Râmnicu Vâlcea.

În prezent, localnicii care au nevoie de îngrijiri medicale sunt transpotați cu ambulanțele la spitalele din Râmnicu Vâlcea sau Craiova.

VRANCEA

În județul Vrancea au fost închise spitalele din Odobești și Mărășești.

La Mărășești, autoritățile locale încearcă să deschidă un centru de permanență.

“Este foarte greu de când s-a închis spitalul, pentru că acum noi ne străduim de la o zi la alta să deschidem un centru de permanență, dar sunt niște probleme cu încheierea contractelor dintre medicii de familie. Am fost de două ori la Ministerul Sănătății pentru a discuta această problemă, dar degeaba. Avem aparatură de ultimă generație care zace nefolosită. Practic, niște bani investiți degeaba”, spune primarul orașului Mărășești, Constantin Vlase.

Și Spitalul Orășenesc din Odobești a rămas închis. Înainte de închidere, secțiile spitalului fuseseră renovate și dotate cu aparatură de ultimă generație. Autoritățile locale nu au dorit să acceseze programul de dezvoltare a rețelei de cămine pentru persoane vârstnice, așa că spitalul a intrat în conservare.

Reprezentanții administrației locale au contestat în instanță Hotărârea de Guvern de desființare a unității medicale. Magistrații Curții de Apel Galați au dat câștig de cauză autorităților locale din Odobești, dar hotărârea nu este definitivă.