Ce scenarii de reducere a deficitului își poate asuma România după summit

Liderii europeni au stabilit, în urma acordului la care s-a ajuns după summit, că bugetele statelor membre trebuie să fie echilibrate sau excedentare, iar respectarea acestui principiu ar însemna ca deficitul structural anual să nu depășească 0,5% din PIB-ul nominal. În proiectul pentru bugetul pe 2012, Guvernul României a stabilit un deficit bugetar pe cash de 1,9%, iar președintele Traian Băsescu a spus că acesta nu va fi modificat, fără să explice clar de ce.

Diferența dintre cele două deficite – structural și pe cash – o reprezintă faptul că cel structural (ajustat cu creșterea/scăderea economică) este mai mic decât cel pe cash (calculat ca diferență dintre cheltuieli și venituri) în condiții de creștere economică. În contextul în care România își asumă o creștere de 2% din PIB pentru anul viitor și dacă respectă principiul impus de liderii europeni, Guvernul ar trebui să își asume un deficit bugetar pe cash de 1% din PIB în 2012, ceea ce ar însemna că trebuie reduse cheltuielile bugetului de stat cu aproximativ un miliard de euro.

Însă deficitul ar putea fi redus și printr-un grad mai mare de colectare a taxelor și impozitelor, crede Dumitru Miron, prorectorul Academiei de Studii Economice.

“Mesajul transmis de Europa a fost altul: mai puneți mâna pe măsuri proactive și implementați programe de dezvoltare care să genereze creștere economică și lăsați deoparte măsurile de austeritate. Se dorește o trecere de la atitudinea de croitor tradițional la una de designer modern, iar deficitul structural se reduce prin creșterea veniturilor, prin defi­niție”, crede profesorul de economie interna­țională Miron. El mai spune că deficitul structural este “mai inteligent” decât cel pe cash, pentru că măsoară echilibre dinamice, iar ceea ce folosește trebuie să producă rezerve pentru rambursare.

“O soluție pentru creșterea veniturilor la bugetul de stat o reprezintă creșterea ratei de colectare. Încă de prin luna octombrie organismele comunitare ne-au transmis să mai reducem din evaziunea fiscală din economia gri, să renunțăm la excepții, derogări sau anumite deductibilități fiscale”, a mai spus el.

De aceeași părere este și Mihai Matyas, directorul general al La Fântâna, cel mai mare îmbuteliator local de apă în watercoolere (sisteme de răcire-încălzire), care adaugă că Guvernul trebuie să cheltuiască mai prudent bugetele de investiții.

“Ca soluții mai puțin dureroase pentru încadrarea în deficit ar putea fi creșterea gradului de colectare a taxelor și impozitelor, care este foarte scăzut la noi, dar și reducerea cheltuielilor de investiții care nu sunt eficiente și nu aduc valoare adăugată. S-ar putea economisi bani dacă s-ar folosi cu chibzuință bugetele pentru investițiile publice, nu prin construcția de parcuri în păduri sau prin amenajarea de terenuri de fotbal pe plan înclinat, cum am citit în presă”, spune Matyas, care a lucrat anterior în cadrul Pepsi Americas.

În opinia sa, deficitul bugetului de asigurări sociale de stat (cheltuielile cu pensiile) influențează cheltuielile structurale ale bugetului de stat, iar deocamdată este puțin probabil ca România să beneficieze de o creștere economică puternică anul viitor, care să suplimenteze veniturile la buget.

“Este puțin probabilă această ipoteză, pentru că, cel puțin pe termen scurt, nu există măsuri concrete care să redreseze rapid economia. Pe de altă parte, încrederea piețelor în urma summitului de la Bruxelles va reveni, însă nu într-un timp foarte scurt. Și în 2012 cuvântul de ordine pentru investitori va fi prudența. Cred că o greșeală foarte mare ar fi ca statul să crească fiscalitatea, pentru că astfel România și-ar pierde și ultimul avantaj competitiv pe care îl mai are”, mai spune el.

Prorectorul ASE avertizează însă că în acordul care cuprinde deciziile luate în urma summitului este specificat faptul că șefii de stat sau de guvern din state precum Bulgaria, Cehia, Danemarca, Polonia sau România “au menționat posibilitatea de a lua parte la acest proces (încheierea acordului internațional în luna martie, care să includă măsurile stabilite- n.red.), după consultarea parlamentelor lor dacă este necesar”.

Liviu Drăgan, directorul general al Totalsoft, unul dintre cei mai mari producători de software de pe plan local, spune că statul ar trebui mai întâi să se uite la natura deficitelor și să încerce – pe cât posibil – să aducă venituri suplimentare pentru fiecare linie din buget.

“Aș opta pentru menținerea cheltuielilor statului, însă cu o creștere a eficienței acestora și eliminarea risipei, cu alte cuvinte obținerea unei utilități suplimentare a cheltuirii banului public. De asemenea, ar trebui stimulată economia prin continuarea investițiilor cu impact important în economie, gen infra­strucura, care ar aduce creșteri pe orizontală și verticală și implicit o parte importantă din bani s-ar întoarce ca taxe și impozite”, spune Drăgan.

Șeful Totalsoft spune că și absorbția de fonduri europene ar putea contribui la reducerea deficitului. Până în prezent, în economia românească au intrat 715 milioane de euro din cele 19,6 miliarde de euro puse la dispoziție de Uniunea Europeană în perioada 2007- 2013.

“Ar trebui accelerat procesul de sprijinire a accesului la fondurile europene care pot suplini lipsa de apetit pentru investiții a companiilor în această perioadă de turbulențe a piețelor financiare și, odată cu accesul la fonduri, s-ar stimula economia și ar crește veniturile statului, ceea ce duce la scăderea deficitului”, explică Drăgan.

Boc: Nu avem nevoie de banii de la FMI pentru a atinge Ținta de deficit

Premierul Emil Boc a spus ieri că îndeplinirea țintei de deficit de 1,9% din PIB pentru 2012 se poate realiza prin finanțări interne și externe, iar accesarea banilor din acordul cu FMI și Banca Mondială nu este o opțiune, potrivit Mediafax. El a agăugat că din cele 60 de miliarde euro pe care România trebuie să le împrumute pentru refinanțarea datoriei scadente și finanțarea deficitului de 1,9%, cea mai consistentă parte provine din refinanțarea datoriilor lăsate de guvernul Tăriceanu în 2008.

“Pentru 2012 nu avem în vedere scăderi de pensii și salarii, bugetul conservă ceea ce avem. România are o situație avantajoasă, pentru că încadrarea în țintele de deficit și de datorie publică nu am făcut-o de ieri, de astăzi, ci din 2010”, a mai spus Emil Boc. Alina Novăceanu – Mediafax