Ce se întâmplă când o țară vrea să scape de FMI

Presa financiară a fost inundată de semnale de alarmă despre Ungaria, de care investitorii ar urma să fugă din cauza iminenței unei crize declanșate de decizia guvernului de a se împrumuta de pe piață în loc să ia un nou credit de la FMI. În acest timp, UE a suspendat o serie de fonduri pentru Budapesta, șomajul crește, iar economia cade.

Joia neagră a venit la 30 martie, când moneda ungară a picat de la 293 la 297 de forinți/euro, iar pe piață s-au cumpărat masiv euro în defavoarea forintului, care a pierdut în valoare și față de franc elvețian și dolar. Benoit Anne, șef de strategie la Société Générale, a pus paie pe foc, comentând că piețele tocmai încep să asimileze ruperea relațiilor Ungariei cu FMI și că un curs corect ar fi peste 300 de forinți/euro. “Noi suntem oaia neagră din regiune, așa că o încasăm”, a reacționat Akos Ruzsonyi, dealer la Commerzbank, intervievat de Portfolio.hu.

Ce se întâmplase? Furtuna de joi venea la capătul câtorva săptămâni înțesate de zvonuri despre soarta viitorului acord al țării cu FMI și UE. Cititorii își mai amintesc, poate, de declarația din septembrie 2010 a ministrului economiei, György Matolcsi – “Au nevoie de astfel de acorduri numai țările care n-au încredere în ele însele și care nu se bucură de încrederea piețelor financiare”, la finalul acordului de 20 mld. euro încheiat în 2008 cu FMI, UE și Banca Mondială. De atunci, țara a făcut eforturi să se descurce singură, cu mai multe programe de austeritate care au culminat cu ridicarea TVA la 27% de la 1 ianuarie și cu încercarea de a suplimenta veniturile bugetului prin măsuri neortodoxe, începând cu naționalizarea fondurilor de pensii private ori taxele impuse băncilor și marilor companii și terminând cu fixarea arbitrară a cursului calculat la ratele de credit pentru datornicii în valută.

Citiți mai multe detalii pe www.businessmagazin.ro