Ce soluții au cei prinși în capcana ipotecarelor

Scăderea prețurilor pe piața imobiliară, chiar și până la jumătate din valorile record înregistrate în anii 2007-2008, i-a lăsat pe mulți dintre cei care au cumpărat locuințe în acea perioadă pe credit în postura de a plăti rate enorme, care nu mai au nicio legătură cu contextul actual.

La Budapesta, un grup de parlamentari ai partidului de guvernământ a venit săptămâna trecută cu un proiect de legislație care își propune să asigure mai multă protecție debitorilor, iar una dintre măsurile vizate este ajustarea valorii rămase de rambursat la credit în funcție de valoarea curentă de piață a imobilului finanțat.
Dacă în primăvara lui 2008 un apartament cu trei camere se vindea în București cu 160.000 de euro, acum poate fi achiziționat la circa 80.000 de euro, potrivit indicelui imo­biliar ZF.

În condițiile în care în multe cazuri veniturile oamenilor s-au redus, dar nu și rata la bancă, banii rămași pentru cheluielile curente – respectiv pentru consum – sunt și mai puțini, iar asta afectează chiar revenirea economiei la scară macro.

Potrivit datelor disponibile, băncile au în derulare circa 180.000 de credite ipotecare, grosul fiind acordate în perioada de boom, din 2006 până în 2008.

Aplicând măsura propusă de parlamentarii maghiari, ar rezulta că în loc să plătească rata la un credit de 120.000 de euro (corespunzător unui avans de 25% adus la achiziția unui apartament de 170.000 de euro), de 850 de euro pe lună, clientul ar plăti acum doar 560 de euro lunar, corespunzător unei valori de 80.000 de euro. Aceasta ar însemna o economie de 290 de euro sau de 34% la rata lunară.

Pe plan local nu există însă la acest moment discuții concrete privind aplicarea unei asemenea măsuri, iar clienții care simt că plătesc rate disproporționat de mari față de valoarea actuală a locuinței lor nu ar putea decât să înceteze plățile, lăsând banca să execute imobilul. Chiar și în acest caz, banca ar putea să îl urmărească în continuare, executându-i veniturile curente și alte bunuri, în condițiile în care nu își recuperează integral creanțele prin executarea garanției trecute în contract. În martie, Senatul a aprobat un proiect de lege privind falimentul personal, care prevedea ștergerea datoriilor dacă garanțiile aduse nu sunt suficiente.