Ce spun analiștii despre evoluția economiei

Eugen Sinca, analist-șef al BCR

„Datele aferente semestrului întâi din 2013 arată că industria și agricultura au fost principalele domenii care au susținut creșterea economică, în timp ce lucrările de construcții și comerțul cu amănuntul au avut evoluții dezamăgitoare.  Creșterile nominale de salarii de 5% au fost anulate de inflație, iar restructurările companiilor de stat și private au indus o stare de prudență în rândul consumatorilor. Numărul locurilor noi de muncă pe care le-a creat economia românească în primele șase luni ale acestui an s-a înjumătățit față de perioada similară din 2012. Investițiile publice s-au redus pe fondul reluării cu întârziere a absorbției de fonduri europene, iar investițiile private au fost afectate de procesul de dezintermediere financiară în mijlocul recesiunii zonei euro. Listările companiilor de stat la bursă devin astfel o prioritate zero în ultima parte a anului pentru asigurarea finanțării externe private a creșterii economice. După o evoluție excepțională în trimestrul doi, agricultura va menține cel mai probabil o creștere apropiată de 20% în termeni reali și în a doua jumătate a anului. Pentru tot anul ne menținem estimarea privind o creștere economică de 2,5%, cu o contribuție a agriculturii de un punct procentual. În 2014 vedem un avans de 2,3% în condițiile actuale de finanțare a economiei, ceea ce este destul de puțin pentru convergența reală a României la standardele zonei euro.“

Ionuț Dumitru, economistul-șef al Raiffeisen Bank

„Sunt două explicații pentru scăderea investițiilor. Prima este legată de investițiile publice care au scăzut probabil foarte mult și în T2, după ce în T1 din 2013 și în T4 din 2012 declinul a fost de aproximativ 30% (standarde ESA95), în termeni reali anuali conform datelor Eurostat. Este absolut clar că scăderea cheltuielilor de investiții este un instrument de ajustare a deficitului bugetar, în condițiile în care veniturile bugetare sunt mult sub așteptări. Așa s-a făcut întotdeauna în România. Pe de altă parte, și investițiile private probabil au avut o evoluție modestă în T2. Economia privată merge destul de slab, rezultatele companiilor sunt modeste, creditarea are o evoluție slabă, veniturile disponibile au o evoluție firavă (salariile în sectorul privat scad în termeni reali), iar încrederea populației și a companiilor este scăzută. Nu ar fi neapărat rău că se reduc investițiile publice dacă ajustarea ar fi însoțită de o alocare mult mai eficientă a banilor printr-o prioritizare adevărată a proiectelor, lucru care din păcate nu prea se întâmplă. Pot să fac ajustare cantitativ la investițiile publice dacă este dublată de o ajustare calitativă, ca să existe un efect de antrenare mai mare în economie. Există însă doar progrese mici în materie de prioritizare a investițiilor publice. Acum avem o creștere economică relativ modestă, care nu creează locuri de muncă. Avansul PIB va fi probabil de 1,4% fără contribuția agriculturii, mai slab ca în 2012, când creșterea economică ar fi fost de 2,2% dacă se excludea agricultura. Ca să avem creștere economică mai rapidă, care să creeze și locuri de muncă, cel puțin două ingrediente sunt absolut necesare. Absorbția fondurilor europene este crucială, în condițiile în care nu avem prea multe resurse la dispoziție. Fondurile UE se văd mai rapid în creșterea economică. Totodată, este nevoie de progrese mai rapide în materie de reforme structurale. În cazul reformelor structurale, efectele în creșterea economică se văd însă pe termen mediu și lung.“

Florentina Cozmâncă, senior economist la RBS Bank

„Pe partea de cerere, motorul principal al economiei a continuat să fie exportul net, cu o contribuție pozitivă la creșterea reală anuală a PIB chiar mai mare decât în primul trimestru (de 6 puncte procentuale). Investițiile au continuat să înregistreze evoluții foarte slabe, scăzând în termeni anuali pentru al treilea trimestru consecutiv și luând în considerare ponderea de 26% a rezultat o contribuție negativă de -1 punct procentual. Menținerea dinamicii anuale a investițiilor pe partea negativă este determinată de o serie de factori: un efect nefavorabil de bază față de anul trecut, când sume importante au fost cheltuite de autoritățile publice înaintea alegerilor locale din iunie, cheltuielile de capital guvernamentale slabe în prima jumătate a anului, absorbția foarte slabă a fondurilor UE, ca urmare a blocării unor programe operaționale (inclusiv transportul), precum și din cauza activității de creditare defazate. Ne așteptăm ca rata anuală de creștere a PIB să accelereze în a doua parte a anului, susținută de producția agricolă foarte bună și de menținerea cererii externe bune pentru produsele românești. Astfel, am decis să schimbăm prognoza noastră pentru PIB-ul real pentru întreg anul la 2,3%, de la 1,8%, în principal ca urmare a revizuirii în sus a producției agricole și industriale.“

Vlad Muscalu, economistul-șef al ING Bank

„Contracția investițiilor ce a debutat în T4 din 2012 credem că este determinată de tensiunile politice de anul trecut și amplificată de schimbarea regulilor privind certificatele verzi, în condițiile în care acest sector pare că a fost una dintre cele mai atractive destinații din ultimii ani. Mecanic, contribuția negativă a investițiilor la creșterea economică trimestrială a fost vizibil mai mică în T2 față de trimestrele precedente (0,1ppt în T1 față de aproximativ 0,6ppt în T4 din 2012 și T1 din 2013). Totuși, cred că influența asupra creșterii economice este sensibil mai redusă cât timp o bună parte din investiții provin din import. Cu toate acestea, merită menționat că influența negativă a acestor evoluții nu se limitează la perioada în care au loc, ci afectează și trimestrele viitoare. Cunoscând datele privind investițiile din prima jumătate a anului, pare aproape imposibil ca acestea să reușească să înregistreze o expansiune în 2013 – iar o contracție nu a mai fost înregistrată din 2010. Ar fi nevoie de creștere trimestrială de aproximativ 5% atât în T3, cât și în T4 pentru a evita o contracție, iar ritmul mediu al acestora din ultimii trei ani a fost de aproximativ 0,7%. Ne așteptăm totuși la o revenire către finalul anului, mulțumită disipării efectelor tensiunilor politice, creșterii economice de anul acesta (ce va fi probabil superioară celei din anii trecuți, cât și multor țări din regiune), revenirii la creștere a zonei euro, performanței relativ bune a cursului de schimb și relaxării monetare.  Foarte sigur consumul va determina accelerarea activității economice din T3. O recoltă puternică susține autoconsumul și eliberează o parte din venitul disponibil alocat până în acel moment bunurilor alimentare.“

Acest articol a apărut în ediția tipărită a Ziarului Financiar din data de 05.09.2013