Ce știm și ce nu știm despre Facebook/ de Ziarul de duminică

Marian-Gabriel Hâncean

Rețelele sociale. Teorie, metodologie și aplicații

Editura Polirom

Prefață de Mihaela Vlăsceanu. Analiza rețelelor sociale are o aplicabilitate extinsă în cercetarea relațiilor, interacțiunilor și interdependențelor dintre diferiți indivizi. Volumul oferă o introducere în studiul fenomenelor sociale din perspectiva relațională, prezentând teoriile și aparatul conceptual de bază pentru caracterizarea rețelelor sociale, precum și instrumentele fundamentale de analiză a acestora. Informațiile teoretice sunt completate și ilustrate cu numeroase exemple de analiză a rețelelor pe mai multe niveluri, de la grupurile mici la cele de nivel mezo- și macrosocial. Dată fiind importanța rețelelor sociale în domenii ca economia, politica și cultura, lucrarea se adresează unui public divers: studenți și profesori la facultățile de științe sociale, manageri, consultanți și antreprenori.

Din cuprins:

Scolile de studiu al rețelelor sociale. Elemente de analiză a rețelelor sociale. Proprietăți structurale ale rețelelor. Chestionarele sociometrice. Soluții software destinate analizei rețelelor sociale. Teorii și teme de cercetare. Argumentul găurilor structurale și modalități de măsurare a capitalului social. Contagiunea socială: coeziune și echivalență structurală. Rețelele de schimb. Putere și dependență în rețelele de schimb. Reciprocitate și risc în schimburile sociale.

Marian-Gabriel Hâncean, lector la Universitatea din București, expert în analiza datelor despre rețelele sociale, specializat în Olanda, Germania și bursier al guvernului japonez (în domeniul rețelelor organizaționale), conduce grupul de studii în domeniul rețelelor sociale al Facultății de Sociologie.

Iată ce scrie Hâncean despre Fascinația Facebook:

Conform Google_books Ngram Viewer, în 1970, nu exista, la nivel global, nicio carte de limba engleză care să aibă în titlu sintagma online networks (rețele online). După 1970, interesul pentru acest subiect s-a intensificat, având o creștere aproape liniară. Dezvoltarea tehnologiei informaționale și expansiunea accelerată a internetului sunt doi dintre factorii probabil esențiali care au schimbat stilul individual de viață, atât în sfera privată, cât și în sfera publică, atât în intimitate, cât și în viața de muncă. Altfel spus, spațiul online a devenit, cu ajutorul tehnologiei, o extensie a personalității unui număr din ce în ce mai mare de indivizi.

Facebook este una dintre cele mai populare platforme online de facilitare a dezvoltării legăturilor și rețelelor sociale. Facebook este un instrument care susține nu doar dezvoltarea rețelelor online, dar și a spațiului online, în general. Această platformă a înregistrat un vârf de vizibilitate, în spațiul public, în perioada imediat următoare alegerilor prezidențiale. Victoria lui Klaus Iohannis a fost asociată de unii (cei mai mulți) cu impactul Facebook asupra comportamentului politic al alegătorilor. Alții s-au grăbit să respingă rolul decisiv al Facebook în campania electorală și în strategia de comunicare politică.

Pentru politicieni, experți în marketing politic, comentatori publici, cercetători etc., Facebook a devenit un spațiu care generează fascinație. Pentru politicieni pare că reprezintă o armă extrem de periculoasă care poate declanșa mișcări sociale sau care poate mobiliza mase mult mai rapid decât o fac mijloacele tradiționale. Pentru mulți dintre cei care populează spațiul public poate fi o nouă mantră și un pretext de reflecție în analiza și comunicarea publică. Pentru cercetătorii din toate științele (de la inginerie până la științele sociale) reprezintă o adevărată provocare, atât tehnică, cât și socială.