Ce vom schimba prin votul din 19 octombrie

Dupa un an de tumultoase dezbateri politice, noua Constitutie, legea de referinta a Romaniei, va fi supusa votului popular, la referendumul care va fi organizat pe 19 octombrie. Daca actuala lege fundamentala, aprobata in 1991, a “trait” 12 ani, noua Constitutie ar putea fi valabila doar patru ani, pana in 2007, cand va fi din nou schimbata odata cu integrarea Romaniei in Uniunea Europeana.

Noua Constitutie incearca sa clarifice o serie de chestiuni care au provocat ample discutii publice in ultimii ani si care au efecte directe asupra populatiei: garantarea proprietatii, dreptul cetatenilor cu dubla cetatenie de a candida la functii si demnitati publice, drepturile cetatenilor straini in Romania, drepturile minoritatilor nationale, stagiul militar.

Unul dintre cele mai importante castiguri ale noii Constitutii este insa interzicerea arestarii preventive pentru fapte care nu sunt de natura penala. In plus, arestarea preventiva va fi dispusa numai de judecator – nu de procuror ca in virtutea actualei Constitutii- si nu poate depasi, in prima faza, 30 de zile. In situatia in care perioada arestarii preventive se prelungeste, instanta este obligata sa verifice legalitatea si temeinicia acestei decizii. Altfel spus, nu va mai fi posibila dispunerea arestarii preventive pentru fapte de natura civila. Prin aceasta modificare, legislatia romaneasca se adapteaza practicii europene in materie de libertate individuala. Parlamentarii au introdus aceasta modificare aducand drept argument faptul ca privarea de libertate nu se justifica decat in ipoteza unei fapte penale intrucat presupune pierderea unui drept constitutional esential privind libertatea individuala. Pentru fapte ce nu au caracter penal exista suficiente sanctiuni de natura pecuniara, care nu anteneaza pierderea, pe o durata limitata, a dreptului constitutional privind libertatea individuala.

O alta prevedere noua a Constitutiei, cu efect asupra majoritatii populatiei, este garantarea proprietatii private in mod egal, indiferent de titular. Aceasta prevedere, coroborata cu un alt articol, care interzice nationalizarea sau trecerea silita in proprietatea publica a unor bunuri pe baza apartenentei sociale, etnice, religioase, politice, sau de alta natura, deschide practic o noua pagina in ceea ce priveste legislatia proprietatii in Romania. Garantarea proprietatii prin legea fundamentala consacra, juridic, principiul inviolabilitatii proprietatii private.

Armata nu va mai fi obligatorie. Dar din 2007

In ciuda argumentelor unor senatori, care au invocat traditiile, viitoarea Constitutie va elimina obligativitatea serviciului militar, la nivel de principiu. Obligativitatea satisfacerii serviciului militar nu se elimina odata cu intrarea in vigoare a noii Constitutii. Chestiunea nu este in intregime rezolvata, solutionarea ei urmand sa se faca printr-o alta lege speciala. Insa, prin precizarea “conditiile privind indeplinirea indatoririlor militare se stabilesc prin lege organica”, primul pas spre eliminarea obligativitatii serviciului militar, a fost facut. Dar, serviciul militar ramane obligatoriu pana in 2007. Oficialii din Ministerul Apararii au motivat aceasta schimbare prin faptul ca Romania se indreapta spre o armata de profesionisti, precum in statele membre NATO. Ramane de vazut cum va fi reglementata in detaliu.

Secretarul de stat in Ministerul Apararii Nationale, George Maior, a declarat ca serviciul militar este inca obligatoriu. Noua Constitutie urmeaza sa fie supusa votului populatiei pe 19 octombrie, dar si in cazul in care va fi adoptata, serviciul militar ramane obligatoriu pana in 2007, a precizat secretarul de stat George Maior.

Nu ne vindem tara, un slogan caduc

Un capitol important in noua lege fundamentala este cel cu privire la drepturile cetatenilor straini, apatrizilor, si a celor care au si alta cetatenie in afara de cea romana. Dupa modificarea Constitutie, pot ocupa functii si demnitati publice, civile sau militare, persoane care au si alta cetatenie decat cea romana, singura conditie fiind aceea de a avea domiciliul in tara.

In aceste conditii nu se vor repeta situatii de genul celei de la alegerile din 2000, cand liberalul Dinu Zamfirescu nu si-a putut inscrie candidatura intrucat avea dubla cetatenie. Iar, cazul lui nu a fost singurul.

Noua constitutie va permite si cetatenilor straini, membri ai UE, sa participe la alegerile locale – sa candideze si sa aiba dreptul de a alege – dupa aderarea Romaniei la structurile europene, respectiv 2007.

Daca actuala Constitutie interzicea cetatenilor straini sa cumpere terenuri – ei nu puteau decat sa-l consecioneze pe o perioada de timp – noua varianta legislativa face un pas in aceasta directie. Schimbarea nu este imediata, ea urmand sa fie aplicata dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, iar 2007 este cel mai optimist termen. Astfel, cetatenii statelor europene pot dobandi proprietate privata asupra terenurilor dupa ce Romania va fi membru al comunitatii europene. In cazul cetatenilor altor state, ei pot avea acest drept numai in cazul in care Romania incheie tratate internationale cu statele respective. Conditiile de cumparare a terenurilor urmeaza sa fie stabilite printr-o alta lege speciala.

Noua Constitutie stipuleaza principiul liberei initiative: “Accesul liber al persoanei la o activitate economica, libera initiativa si exercitarea acestora in conditiile legii, sunt garantate”.

Drepturile minoritatilor

Unul dintre cele mai fierbinti episoade in dezbaterea revizuirii Constitutiei a fost cel privind drepturile minoritatilor nationale. UDMR, partizanul declarat al introducerii acestor drepturi, a reusit sa convinga majoritatea parlamentara sa accepte folosirea limbii materne in administratie si justitie.

Dupa votarea Constitutiei, cetatenii apartinand minoritatilor nationale vor avea dreptul sa se exprime in limba materna in fata instantelor de judecata. Folosirea limbii materne se face prin intermediul interpretului. Insa, Constitutia precizeaza ca aceste drepturi ale minoritatilor se vor exercita fara a “impiedica buna administrare a justitiei si fara a implica cheltuieli suplimentare”. Drepturi similare vor avea in fata instantei si cetatenii romani si apatrizii care nu inteleg sau nu vorbesc limba romana. Ei vor lua la cunostinta de toate actele si lucrarile dosarului, prin intermediul interpretului. In dosarele penale acest drept este asigurat in mod gratuit.

Minoritatile nationale pot folosi limba materna si in administratia publica, insa numai in localitatile in care ponderea acestora este semnificativa. Este vorba despre ponderea de 20%, neprecizata in Constitutie dar stipulata intr-o alta lege, legea administratiei publice.

Revolutia, evocata in Constitutie

O alta noutate este mentionarea in textul Constitutiei a Revolutiei din 1989. Primul articol stipuleaza: “Romania este stat de drept, democratic si social, in care demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori supreme, in spiritul traditiilor demicratice ale poporului roman si idealurilor Revolutiei din decembrie 1989, si sunt garantate”. Textul legii fundamentale consacra principiul separatiei si echilibrului puterilor in stat -legislativa, executiva si judecatoreasca – in cadrul democratiei Constitutionale, principiu pe baza caruia se organizeaza statul roman.

De acord cu euro

Viitoarea Constitutie cuprinde o serie de prevederi legate de aderarea la Uniunea Europeana si NATO. Una dintre cele mai importante prevederi este cea care permite inlocuirea monedei nationale cu euro: “In conditiile aderarii la Uniunea Europeana, prin lege organica se poate recunoaste circulatia si inlocuirea monedei nationale cu cea a Uniunii Europene”. Chiar daca nu se precizeaza explicit, reglementarea detaliata urmand sa se faca printr-o lege viitoare, este acceptata, in principiu, inlocuirea leului cu moneda europeana.

Odata cu integrarea Romaniei in UE, legislatia europeana prevaleaza celei romane, iar prevederile din tratate si din reglementarile derivate, care au caracter obligatoriu, au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne. Altfel spus, legile europene vor fi mai “puternice” decat legislatia romana. Totodata, Constitutia reglementeaza inclusiv modul in care vor fi aprobate documentele ce deriva din procesul de integrare: aderarea la tratatele constitutive ale UE sau la tratatele NATO se face prin lege adoptata de Parlament, cu o majoritate de doua treimi.

Proprietatea – Actuala constitutie

Articolul 41: 1)Dreptul de proprietate, precum si creantele asupra statului, sunt garantate. Continutul si limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.

2) Proprietatea privata este ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular.(…)

3) Nimeni nu poate fi expropiat decat pentru o cauza de utilitate publica, stabilita prin lege, cu dreapta si prealabila despagubire.

Forma noua

1) “Statul garanteaza si ocroteste proprietatea privata, in mod egal, indiferent de titular”. (…)

2) Trecerea silita in proprietatea publica a unor bunuri in considerarea apartenentei etnice, religioase, politice sau de alta natura a titularilor este interzisa.

Motivarea

Consolideaza inviolabilitatea proprietatii private.

Sublinierea garantiei constitutionale a dreptului de proprietate, ca si interdictia trecerii silite a unui bun in proprietatea publica, in considerarea apartenentei titularului la un grup social, consolideaza inviolabilitatea proprietatii private. Prezumtia dobandirii ilicite a acestui drept nu se justifica pentru bunurile obtinute ca urmare a valorificarii veniturilor realizate pe cale infractionala cum sunt din crima organizata, traficul de droguri sau de persoane, etc.

Serviciul militar – Actuala Constitutie

Art 52. 2) Serviciul militar este obligatoriu pentru barbatii, cetateni romani, care au implinit varsta de 20 de ani, cu exceptia cazurilor prevazute de lege.

Forma noua

Conditiile privind indeplinirea indatoririlor militare se stabilesc prin lege organica.

Motivarea

Pentru crearea conditiilor in vederea profesionalizarii serviciului militar si eliminarea discriminarii pe criteriul sexului.

Drepturile cetatenilor straini – Actuala Constitutie

Articol 16.(3) Functiile si demnitatile publice, civile sau militare, pot fi ocupate de persoanele care au numai cetatenia romana si domiciliul in tara.

Art.41(alin. 2) Cetatenii straini si apatrizii nu pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor.

Forma noua

Art. 16. (3) In conditiile aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, cetatenii Uniunii care indeplinesc cerintele legii organice au dreptul de a alege si de a fi alesi pentru constituirea autoritatilor administratiei publice locale.

Art 41 (alin. 2) Cetatenii straini si apatrizii pot dobandi dreptul de proprietate privata asupra terenurilor numai in conditiile rezultate din aderarea Romaniei la Uniunea Europeana si din altre tratate internationale la care Romania este parte, pe baza de reciprocitate, in conditiile prevazute de lege organica, precum si prin mostenire legala.

Motivarea

Art. 16. (3) Reglementare ceruta de statutul Romaniei de candidat la Uniunea Europeana

Art. 41 (alin. 2) Alinierea legislatiei romanesti la normele europene.

Libertatile individuale – Actuala Constitutie

Art 23 (alin. 4) Arestarea se face in temeiul unui mandat emis de magistrat, pentru o durata de cel mult 30 de zile. Asupra legalitatii mandatului, arestatul se poate plange judecatorului, care este obligat sa se pronunte prin hotarare motivata. Prelungirea arestarii se aproba numai de instanta de judecata.

Forma noua:

Art. 23 (alin. 4)Arestarea preventiva se dispune numai de judecator si numai in cursul procesului penal.

In cursul urmaririi penale, arestarea preventiva se poate dispune pentru cel mult 30 de zile si se poate prelungi cu cate cel mult 30 de zile, fara ca durata totala sa depaseasca un termen rezonabil, si nu mai mult de 180 de zile.(…)

Sanctiunea privativa de libertate nu poate fi decat de natura penala.

Motivarea

Privarea de libertate nu se justifica decat in ipoteza unei fapte penale intrucat presupune pierderea unui drept constitutional esential privind libertatea individuala.

Economia – Actuala Constitutie

Articolul 134

Economia Romaniei este economie de piata.

Forma Noua

Economia Romaniei este economie de piata, bazata pe libera initiativa si concurenta.

Motivare

Incurajarea liberei initiative si a concurentei.

Reforma sistemului politic, rezultatul jumatatilor de masura

Doua au fost scopurile declarate ale modificarii noii Constitutie: “europenizarea” legii fundamentale si reformarea sistemului politic. Daca in privinta alinierii Constitutiei la principiile europene, partidele politice au gasit un numit comun, in cele mai multe dintre schimbarile importante, reforma sistemului politic s-a facut doar cu jumatate de masura: Parlamentul va fi in continuare bicameral, numarul parlamentarilor ramane neschimbat, seful statului va fi ales prin vot direct, iar imunitatea parlamentara ramane, ce-i drept in mai mica masura, un privilegiu al senatorilor si deputatilor.

Sunt insa si schimbari care vor viza sistemul politic. Astfel, viitorul presedinte al Romaniei va avea un mandat de cinci ani, cu un an mai mult decat mandatul prezidential prevazut de actuala Constitutie. Pentru a nu schimba regulile in timpul jocului, parlamentarii au cazut de acord ca presedintele Ion Iliescu sa ramana la Cotroceni patru ani, atat cat prevede legislatia in vigoare, iar prevederile noii Constitutii sa se aplice incepand cu urmatorul mandat. Desi PNL a propus ca alegere presedintelui sa se faca de catre Parlament, majoritatea parlamentara a respins acest amendament, astfel incat si viitorul presedinte al Romaniei sa fie ales prin vot direct, de alegatori.

Restructurare, dar nu si in Parlament

In schimb, Camera Deputatilor si Senatul vor fi in continuare alese pentru un mandat de patru ani si vor lucra in sedinte separate. Initial, PSD a propus ca numarul parlamentarilor sa fie considerabil redus – numarul deputatilor sa scada de la 340 la 220, iar al senatorilor de la 140 la 110 – argumentul fiind reducerea numarului de alegatori. Propunerea nu a avut insa castig de cauza in conditiile in care celelalte formatiuni politice, participante la dezbateri- PNL, PD si UDMR – s-au opus. Tot un esec a fost si propunerea ca Parlamentul sa devina unicameral.

Unul din castigurile revizuirii Constitutiei in materie de legiferare este insa fluidizarea procesului legislativ. Parlamentarii au adoptat o serie de reglementari care sa-i preseze sa dezbata proiectele de lege cu celeritate, astfel incat sa fie evitate situatiile in care Ordonante emise de Guvernul Radu Vasile sa fie adoptate de Parlament in timpul guvernarii PSD, asa cum s-a si intamplat.

In virtutea noii Constitutii, prima camera sesizata cu un proiect de lege se pronunta in 45 de zile, iar pentru coduri sau alte legi mai complexe, maximum 60. In cazul depasirii acestor termene, proiectul se considera adoptat si este trimis celeilalte camere legislative.

De asemenea, Camerele legislative vor avea atributii diferite. Camera Deputatilor va fi sesizata cu proiecte privind ratificarea de tratate sau acorduri internationale si legi organice, iar Senatul toate celelate genuri de proiecte.

Parlamentarii, inca “imuni”

Imunitatea parlamentara, blamatul privilegiu al senatorilor si deputatilor, nu a fost eliminata ci doar restrans. Initial, PD a propus ca imunitatea parlamentara sa functioneze doar pentru voturile si opiniile politice exprimate in perioada mandatului. Propunere legitima, de altfel. Deputatul Emil Boc, vicepresedinte PD si unul dintre cei mai activi juristi din Comisia Constitutionala, aducea drept argument cazurile unor parlamentari, autori ai accidentelor rutiere, unele soldate cu decesul sau ranirea de persoane, care nu puteau fi judecati de instanta intrucat beneficiau de imunitate parlamentara. Pentru a fi anchetati de justitie, Parchetul trebuie sa ceara incuviintarea Camerei din care respectivul parlamentar face parte. Este un proces anevoios, si de lunga durata, iar actiunea justitiei amanata. Dupa indelungate discutii, politizate, parlamentarii au acceptat restrangerea imunitatii parlamentare. Dar, partial, se vor bucura in continuare de acest privilegiu din moment ce nu pot fi perchezitionati, retinuti sau arestati fara aprobarea colegilor lor. Astfel, deputatii si senatorii pot fi trimisi in judecata penala pentru fapte care nu au legatura cu voturile sau cu opiniile politice exprimate in timpul mandatului, dar nu pot fi perchezitionati, retinuti sau arestati fara incuviintarea Camerei din care fac parte, dupa ascultarea lor. Urmarirea si trimiterea in judecata penala se pot face numai de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. In caz de infractiune flagranta, deputatii si senatorii pot fi retinuti si supusi perchezitiei. Dar, decizia Justitiei poate fi revocata politic intrucat, noua Constitutie precizeaza ca in cazu in care Camera sesizata constata ca nu exista temei pentru retinere, va dispune imediat revocarea acestei masuri.

Cine-l revoca pe primul ministru?

Discutia privind revocarea primului-ministru a fost puternic politizat intrucat dezbaterea acestui subiect a coincis cu o declaratie a premierului Adrian Nastase, care opta pentru organizarea alegerilor anticipate. Or, opozitia s-a temut ca modificarea procedurii de revocare a premierului reprezinta o cale spre organizarea anticipatelor. Astfel, parlamentarii i-au inchis presedintelui orice posibilitate de a-l revoca pe seful Executivului, stipuland: “Presedintele Romaniei nu il poate revoca pe primul-ministru”. Potrivit noii Constitutii, premierul nu poate fi demis decat prin adoptarea in Parlament a unei motiuni de cenzura. In cazul in care prim-ministrul este in imposibilitatea de a-si exercita atributiile, presedintele Romaniei va desemna ca prim-ministru interimar un membru al Guvernului. mirela.luca@zf.ro