Cea mai mare incertitudine statistică a României nu este numărul de votanți, ci numărul de salariați

Faptul că la referendum au par­ti­ci­pat 8,45 de milioane de locuitori din cele 18,3 milioane de per­soa­ne înscrise în listele electorale, în condițiile în care cele mai recente date din România arată că popula­ția este de 19 milioane de persoane (din care circa 4 milioane de persoane au sub 18 ani, deci numai circa 15 milioane au drept de vot) nu ar trebui să mai surprindă pe nimeni.

Nebuloasa din statisticile privind populația, numărul de salariați, numărul de asigurați sau numărul de asistați social ar trebui să fie una din preocupările prioritare ale Guvernului dacă se dorește îmbună­tă­țirea modului în care se cheltuie banii de la buget și dacă vor să aibă o situație reală a societății românești.

“Textul legii referendumului este foarte clar și nicio discuție pe marginea statisticilor privind populația de la recensământ nu este relevantă. Este foarte important pentru o economie să aibă statistici sociale clare și coerente, iar exigențele pe care le avem de la Institutul de Statistică sunt foarte mari. Rolul Guvernului este acela de a crea contextul necesar – prin alocarea bugetului și asigurarea că există personal calificat – pentru ca Statistica să își facă treaba, respectând normele stabilite la nivel internațional”, este de părere profesorul de la Universitatea din București Bogdan Murgescu, istoric al economiei. Salariații din România sunt numărați de câteva instituții ale căror statistici finale diferă chiar în “curtea” proprie. Inspecția Muncii, de exemplu, care numără salariații și contractele de muncă active din economie (adică pentru care se plătesc taxele și con­tri­bu­țiile la zi) a “pierdut” câteva sute de mii de persoane angajate și contracte de muncă atunci când și-a schimbat programul soft­ware. Astfel, o situație înregistrată în luna octombrie a anului trecut (când s-a făcut trecerea de la vechiul Revisal – softul care nu­mără salariații – la noul Revisal, adică de la Hotărârea de Guvern 161 la HG 500) arată astfel: 6,27 milioane de contracte de muncă active și 5,25 milioane de salariați, con­form HG 161 și 5,44 milioane de con­tracte de muncă active și 5,01 milioane de salariați la aceeași dată, conform HG 500. Practic, schimbarea softului Revisal a presu­pus o scădere de 830.000 de contracte de muncă și de 243.000 de salariați într-o singură lună – octombrie 2011.

Institutul de Statistică numără, la rândul său, salariații din România, însă statisticile pu­blicate diferă și mai mult. Spre exemplu, în cel mai recent buletin statistic lunar, din luna mai, INS spune că în economie lucrează 4,3 milioane de salariați, iar în raportările anuale spune că ar fi, de fapt, 6 milioane de anga­jați. Diferența este explicată prin faptul că în anchetele lunare nu intră angajații din com­paniile cu mai puțin de 4 salariați, an­ga­jații din structurile secrete ale Ministe­rului Apă­rării și persoanele care lucrează la negru.

Orice număr de salariați ar fi luat în considerare, indiferent dacă este de 4, 5 sau 6 milioane de persoane, un lucru este cert: în continuare numărul este foarte mic raportat la populația aptă de muncă, estimată la 10 milioane de oameni.

Foștii miniștri ai finanțelor și ai muncii din guvernul Ungureanu au constatat că există contradicții uriașe în ceea ce privește acest indicator și ca urmare opt instituții s-au reunit în luna martie într-o ședință pentru a vorbi despre o corelare a bazelor de date în așa fel încât să se afle numărul exact de salariați din țară. Nu se știe ce s-a ales de acea inițiativă.

Un alt proiect de corelare a bazelor de date a implementat și Casa de Pensii, care a luat peste 4 milioane de euro de la Uniunea Europeană pentru realizarea acestuia. Proiectul, care s-a terminat în luna iulie, a avut ca scop agregarea bazelor de date de la Casa de Pensii cu cele de la Inspecția Muncii, Direcția pentru Evidența Persoa­nelor, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, ANAF sau Casa de Asigurări de Sănătate. Rezultatul?

“Obiectivul proiectului a fost îmbună­tățirea furnizării de servicii publice de către CNPP prin simplificarea procedurilor de lucru. Sistemul informatic dezvoltat permite accesul în timp real și actualizarea permanentă a informațiilor pe relația cu entitățile externe cu care interacționează. Astfel, se permite preluarea automată a informațiilor privind persoanele, atât prin preluarea datelor de la Direcția pentru Evidența Persoanelor, cât și de la Oficiul Român pentru Imigrări. De asemenea, se permite schimbul automat de date privind contribuabilii la pilonul II de pensii între CNPP și CSSPP, respectiv fondurile de pensii”, au răspuns solicitării ZF reprezen­tanții Casei de Pensii. De ce nu se folosesc în raportările oficiale statisticile realizate în urma acestui proiect ?

Statistica a venit cu explicații supli­mentare după ce premierul Victor Ponta a spus că din rezultatele recensă­mântului din octombrie 2011 rezultă că populația cu drept de vot este mai mică de 18 milioane de persoane și astfel, referendumul ar fi validat.

Astfel, INS spune că populația legală (calculată de către Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date) cuprinde toți cetățenii cu domiciliul legal în România la un moment dat, iar populația stabilă (calculată de către INS la 1 ianuarie respectiv la 1 iulie a fiecărui an) cuprinde cetățenii care au o reședință și sunt prezenți sau au declarat că vor fi prezenți 12 luni (perioadă neîntreruptă) pe teritoriul României.

“Dacă, istoric, între cei doi indicatori nu au fost diferențe consistente, după anul 1990 diferențele au crescut considerabil. Pentru România de azi, confruntată cu un fenomen masiv de migrație externă, faptul că populația stabilă este sensibil mai mică decât populația legală, considerăm că tehnic nu trebuie să mai surprindă pe nimeni”, se arată într-o informare a INS.