Cea mai scumpă operă de artă vândută în România
Luminița Ghilduș, general manager al Goldart-Ghildush, a declarat, marți, că 2013 a fost "un an greu, dar cu câteva vârfuri", afirmând că la licitațiile casei a fost consemnată și cea mai importantă adjudecare a anului trecut - o lucrare semnată de Ștefan Luchian, vândută cu 300.000 de euro.
Luminița Ghilduș, general manager al Goldart-Ghildush, a declarat, marți, că 2013 a fost “un an greu, dar cu câteva vârfuri”, afirmând că la licitațiile casei a fost consemnată și cea mai importantă adjudecare a anului trecut – o lucrare semnată de Ștefan Luchian, vândută cu 300.000 de euro.
Casa de licitații Goldart-Ghildush din Capitală a organizat, marți, la noul sediu, o conferință de presă în care au fost prezentate proiectele casei pentru anul 2014, începând cu prima licitație, ce va avea loc pe 27 ianuarie, dedicată Zilei Unirii. La conferința de presă au participat Alexandru Ghilduș, președintele de onoare, Luminița Ghilduș, general manager, Marian Constantin, istoric, și Mihnea Ghilduș, fondator Dizainăr.
Pe lângă licitațiile de artă, Goldart va continua să ofere publicului întâlniri culturale, lansări de carte, concerte și spectacole, prezentări turistice și educaționale, dar și prezentări ale creației românești din alte domenii. De asemenea, Alexandru Ghilduș a precizat în timpul conferinței că, anul acesta, va fi reluată o inițiativă privind arta contemporană, “Mărturia artistică”. “«Mărturia artistică» este o secvență de film, cinci minute, (…) interviu cu artistul care povestește despre crearea unei lucrări din licitație. (…) Această formulă ne-a ajutat în vânzare”, a explicat acesta.
Potrivit Luminiței Ghilduș, rapoartele anuale prezentate până acum de instituțiile specializate în monitorizarea pieței de artă se referă la vânzările de artă contemporană. Artprice, de exemplu, definește arta contemporană ca fiind acea operă creată de un artist născut după 1945. Din acest punct de vedere, piața mondială se împarte în patru jucători mari: Statele Unite ale Americii reprezintă 33,72% din piață, China, 33,70%, urmată de Regatul Unit al Marii Britanii, cu 21,10%, și de Franța, cu 2,79%, Germania, Suedia, Qatar, Turcia, Taiwan, fiecare cu mult mai puțin decât cea de-a patra clasată.
“Am constatat că interesul pentru arta contemporană este mic, este sporadic și este influențat foarte mult de confirmările pe care artiștii noștri contemporani le obțin în străinătate. S-a vândut un artist cu preț mare la Paris sau la Londra, atunci îl căutăm și la noi și cumpărăm – nu chiar la prețul acela de la Londra – artist care a creat și a muncit în România”, a declarat Luminița Ghilduș.
“Din 2008 până în 2013, de când existăm ca și Casă de licitații Goldart, am vândut în licitațiile noastre aproximativ 5.000 de lucrări de artă plastică, inclusiv contemporani, dar numărul lucrărilor de artă contemporană este totuși mic. Am vândut prin Galeria de artă de la Hilton, din 1997 până 2012, când am desființat-o, peste 10.000 de lucrări de artă contemporană, majoritatea acestora au plecat în străinătate. Majoritatea clienților din Galeria de Artă Goldart de la Hilton erau străini și cumpărau nu pentru nume, ci pentru că le plăceau acele lucrări”, a declarat Luminița Ghilduș.
Pe de altă parte, aceasta a spus că 2013 a fost un an greu, Goldart înregistrând o “ușoară” creștere de 10% a vânzărilor față de anul 2012. “Am vândut 640 de lucrări de artă plastică, dintre care am consemnat cea mai importantă adjudecare de pe piața de artă din România, respectiv lucrarea «Două fete», de Ștefan Luchian, care s-a adjudecat pentru suma 300.000 de euro”, a precizat aceasta.
În topul lucrărilor vândute în licitațiile Goldart în 2013 se află Gheorghe Petrașcu, cu două tablouri, “Dormind” (46.000 de euro) și “Natură statică cu pește” (40.000 de euro), dar și “Nud”, de Nicolae Tonitza, adjudecat cu 40.000 euro, și “Flori în vas albastru”, de Theodor Pallady, vândut cu 32.000 euro.
Samuel Mutzner este artistul pentru care Casa Goldart-Ghildush deține supremația în materie de prețuri – lucrările vândute, cea mai mare parte provenite din familie, au înregistrat prețuri de 35.000 de euro (“În grădină”), 30.000 euro (“Peisaj cu baltă”), cu 32.000 de euro (“Pe verandă”).
“Nu au lipsit din autorii vânduți de noi cu prețuri importante Tonitza (Nicolae, n.r.). (…). S-au vândut în creștere, în foarte mare creștere, lucrările Rudolf Schweitzer Cumpănă, o lucrare a acestuia am vândut-o într-o licitație cu suma de 28.000 de euro, spre exemplificare, în licitație era și un Pallady, care s-a vândul cu 25.000 de euro”, a mai explicat aceasta.
Luminița Ghilduș a completat că anul 2013 a fost un an greu, “dar cu câteva vârfuri”. “Noi am avut 17 lucrări cu prețuri ce au depășit 15.000 de euro, restul de 623 fiind cuprinse cu prețuri între câteva sute și 14.000 de euro, în general depășesc media de 2.000 – 3.000 de euro”, a mai spus aceasta.
“Prețurile pentru artiști s-au menținut, pe alocuri chiar au crescut, alții au înregistrat creșteri spectaculoase, precum (Ștefan, n.r.) Luchian, Rudolf Schweitzer Cumpănă, Gheorghe Petrașcu, Theodor Pallady, Nicolae Tonitza, sau creșteri mai mici sau mai mari în funcție de calitatea lucrării a înregistrat Octav Băncilă. Nu s-au mai vândut lucrările frumoase, dar nesemnate sau atribuite, în 2008, spre exemplu, vândusem 53 de lucrări atribuite sau nesemnate calitaților lor artistice. Colecționarii au devenit mult mai selectivi și criteriile lor nu se mai bazează doar pe calitatea operi, ci și pe evaluarea randamentului operei. Nu se mai cumpără o operă numai pentru calitățile ei, ci se cumpără și ca investiție”, a mai precizat aceasta.
Luminița Ghilduș a subliniat că, în cazul artiștilor români interbelici, cota nu a scăzut, ci s-a menținut, pe alocuri aceasta chiar a crescut, adăugând că arta rămâne o valoare sigură de investiții.
Totodată, Goldart va colabora cu Dizainăr, magazinul-concept dedicat în exclusivitate designului românesc de produs, din luna februarie.
“La Dizainăr promovăm două tipuri de design. Primul tip (…) este vorba despre design industrial, realizat pentru producția în serie. Al doilea tip îl putem numi design unicat și este vorba despre prototipuri, serii mici, capete de serie, machete, unicat, obiecte semnate”, a declarat Mihnea Ghilduș, fondatorul Dizainăr, care a mai explicat că, în unele țări, “designul este uneori mai bine cotat ca arta”.
-
Nici bine nu ne obișnuim cu inteligența artificială că deja se discută de superinteligența artificială - ASI, o formă ipotetică de AI, dotată cu funcții cognitive și capacități de gândire mult mai avansate decât cele ale oricărei ființe umane. Ce este și cât de departe suntem de ASI?ZF 24 · 14 noiembrie 2026
-
România importă sâmbătă după amiază peste 1.300 MW de energie, deși ambele reactoare de la Cernavodă au fost repornite. Producția internă acoperă doar 80% din consumEnergie · 14 noiembrie 2026
-
Belgianul Xavier Piesvaux, artizanul expansiunii Mega Image pe piață, care a crescut de la 19 la 420 de magazine, a revenit în România după un deceniu pentru a cuceri din nou piața, de data asta împreună cu ProfiEveniment · 14 noiembrie 2026