Versiunea completă
Companii

Ceaiul, o piata de patru milioane de dolari

Ceai de fructe sau de plante, ceai verde sau negru, ceai la pliculete, ceai granule sau ceai instant. La o asemenea oferta lansata de producatori nici nu este de mirare ca aproape jumatate din romani s-a obisnit sa bea ceai cel putin o data pe zi. Asa inc=t pe o piata destul de mica, estimata la patru milioane de dolari, tendinta este de crestere

Miruna Lebedencu · 17 iunie 2003 · 3 min de citit



Ceai de fructe sau de plante, ceai verde sau negru, ceai la pliculete, ceai granule sau ceai instant. La o asemenea oferta lansata de producatori nici nu este de mirare ca aproape jumatate din romani s-a obisnit sa bea ceai cel putin o data pe zi. Asa inc=t pe o piata destul de mica, estimata la patru milioane de dolari, tendinta este de crestere.



Un studiu realizat de compania ISRA Center Marketing Research arata ca 20% din romani consuma ceai de mai multe ori pe zi, iar 27% – o data pe zi. Din totalul celor intervievati, 69% consuma ceai de plante, doar 8% beau ceai negru, iar 7% prefera ceaiul verde. Optiunea pentru un ceai sau altul este direct influentata de venituri. Consumatorii de ceai de plante au un venit net lunar pe gospodarie mai mic de 200 de dolari, in timp ce majoritatea celor care prefera ceaiul negru au un venit pe gospodarie cuprins intre 300 si 500 de dolari.



Pentru 40% din repondenti, gustul ceaiului reprezinta principalul criteriu pe care il iau in considerare atunci cand decid sa cumpere un astfel de produs. Modul in care este ambalat ceaiul, precum si reclama nu influenteaza decat intr-o masura foarte mica decizia de cumparare, numai 1% din cei chestionati mentionand ambalajul ca principalul element pe care il au in vedere atunci cand cumpara ceai, si 0,2% mentionand reclama.



Studiul releva ca si criteriile in functie de care romanii aleg un ceai sau altul difera in functie de venituri. Astfel, persoanele care considera aroma ca principal criteriu de alegere a unui ceai (30% din cele chestionate) au un venit mediu lunar pe gospodarie de 213 dolari, in timp ce veniturile celor care considera ca cel mai important criteriu este marca sunt de peste 230 de dolari.



Marcile cunoscute



Cele mai cunoscute marci de ceai sunt Plafar – mentionata de 26% din cei chestionati, Ekoland (ceaiul instant) – 15% si Lipton – 12%. Ceaiul Ekoland este adus in Rom=nia, din Polonia, de catre compania La Festa, iar Lipton este comercializat de Unilever.



Marcile Naturavit, Fares, Pickwick si Celmar au fost mentionate de numai un procent din cei chestionati.



Optiunea pentru o marca sau alta este de asemenea strans legata de castigurile consumatorilor. Cei care cunosc marca Plafar au un venit nediu lunar pe gospodarie de 190 de dolari, in timp ce marca Ekoland este mai cunoscuta de persoanele care au un venit de circa 206 dolari pe gospodarie, iar marca Lipton este preferata de cei cu venit mediu de peste 228 de dolari pe gospodarie.



Daca pana nu de mult, farmaciile reprezentau singurul loc de unde se putea cumpara ceai, studiul ISRA Center arata ca niciunul dintre cei intervievati nu mai merge la farmacie pentru acest lucru. Romanii isi fac provizia de ceai din magazinele alimentare (47%), supermarketuri (32%), chioscuri sau minimarket (13%), mai arata studiul.



Si alegerea tipului de magazin depinde de venituri. Cei care cumpara ceai din magazin alimentar au un venit mediu lunar pe gospodarie de 207 dolari, cei care cumpara din supermarket – 220 de dolari, iar cei care cumpara din hypermarket sau magazine cash&carry au un venit mediu net pe gospodarie de 245 dolari. Studiul a fost realizat pe un esantion national reprezentantiv la nivel national de 1.200 de persoane, cu varsta mai mare de 15 ani si domiciliul in mediu urban.



Estimarile privind consumul de ceai arata inca o piata destul de mica, de aproximativ patru milioane de dolari, insa tendinta este in crestere. Producatorii spun ca piata inca nu s-a maturizat si ca, probabil, ca va mai dura inca cel putin cinci ani. Pana la aparitia companiilor private, piata a fost dominata de Societatea Nationala Plafar, care, in ultimii ani, s-a divizat.



miruna.lebedencu@zf.ro

Citește și