Celălalt Castaneda

Nu este ușor să vorbești despre un poet
provenind din spațiul cultural latino-american. Pe de o parte,
pentru că, la urma urmei, poezia trebuie să vorbească ea însăși,
iar pe de alta deoarece sunt cunoscute vitalitatea și
expresivitatea cu adevărat remarcabile aduse în lirica secolului XX
de marii poeți hispanici, dintre aceștia fiind suficient să amintim
doar câteva nume cum sunt cele ale lui César Vallejo, Pablo Neruda,
Alfonso Reyes, Gabriela Mistral sau Jorge Luis Borges. În plus,
există o dificultate suplimentară dacă ne referim la spațiul
cultural columbian, pentru că, în afară de Eduardo Carranza,
membrul cel mai de seamă al grupării literare “Piatra și cerul”
(afirmată la Bogotá după 1935, odată cu destrămarea avangardismului
în această țară), sau de Álvaro Mutis, din opera căruia au fost
traduse în românește, acum câteva decenii, Poemele lui Maqroll
el Gaviero, nu se cunosc, din poezia acestei țări, cel puțin la
noi, în mod real, prea multe.
În acest context, lirica lui Manuel Cortés Castañeda e menită
a deschide o ușă sau, poate, mai bine zis, un soi de metaforică (și
poetică) fereastră către această parte de lume. Autorul, născut în
Rivera, Columbia, își susține în Spania, la Universitatea
Complutense din Madrid, teza de doctorat referitoare la formele
liricii moderne, punând accentul pe opera lui Álvaro Mutis, iar
actualmente e stabilit în Statele Unite ale Americii, unde predă
literatură hispano-americană contemporană la Eastern Kentucky
University.
Volumele de poezie pe care le-a publicat până acum, Note
marginale (Spania,1990), Lipirea anunțurilor interzisă
(Spania, 1991), Cutia cu nedreptăți (Chile, 1995),
Oglinda celuilalt (Franța-Columbia, 1997-1998),
Aperitive (Mexic, 2004), Clic (Mexic, 2005),
Delicte minore (Columbia, 2006), la fel ca și poemele care
i-au fost incluse în antologii, de exemplu Drum paralel
(Spania, 1993), Călătorii din arcă (Argentina, 1994) sau
Unde sălășluiește dragostea (Argentina, 1997),n-au făcut
decât să contureze drumul pe care poetul a ales să-l urmeze în
lirică. Un drum cu totul aparte, trebuie s-o spunem de la bun
început. Pentru că, în cadrul liricii latino-americane, cea care
întotdeauna a pus accentul pe exprimarea temporalității, reușind
chiar să transforme uneori această temă poetică într-o adevărată
obsesie, cu toate bunele și relele care decurg de aici, Manuel
Cortés reușește să aducă, deodată, un suflu nou. Mai cu seamă în
volumul Delitos menores*. În aproape toate poemele care
compun această carte avem de-a face cu o voce poetică ridicată la
rangul de etalon fundamental al lumii și lucrurilor din jur care
dialoghează în permanență – sau vrea cu disperare să dialogheze –
cu o alta, pe care o presimte, uneori aproape, iar alteori departe;
nu doar în spațiu, ci și în timp: Celălalt. Desigur, ideea ca și
imaginea sunt preluate din cartea anterioară, Oglinda
celuilalt. Diferă însă realizarea ei poetică. Pentru că, acum,
Celălalt, cel care anterior fusese descoperit doar în oglindă, este
găsit chiar în interiorul eului poetic, ca într-un soi de rafinat
joc poetic accesibil inițiaților, printr-o succesiune de imagini
ale oglinzii sinelui ca unică reflectare posibilă a unor realități
alternative.
În plus, Manuel Cortés, bun cunoscător al poeziei moderne și
nu numai, nu ezită să-și structureze universul liric în așa fel
încât viața cotidiană a cititorului să fie inclusă parcă printre
liniile de rezistență ale altor spații poetice consacrate, iar
trimiterile evidente la cele ale lui Konstantinos Kavafis sau
Fernando Pessoa sunt, poate, cele mai la îndemână exemple. Nu ca un
recurs la farsa postmodernă, ci dimpotrivă, ca legitimare a unei
tradiții, în sensul pe care un alt mare creator latino-american,
Octavio Paz, îl dădea termenului.
Practicând un gen de poezie care pe drept cuvânt poate fi
numită “alchimică”, Manuel Cortés se dovedește a fi și creatorul
unui adevărat “obiect metaforic” în cadrul căruia se manifestă
mereu o inteligență precisă, însă întotdeauna prin intermediul
golurilor determinate de propria sa absență: “nu există goluri
decât atunci când/ posibilitatea de a cădea într-unul/ din ele e
mai aproape”, după cum autorul se și exprimă de altfel, cu o
exactitate uluitoare. Iar dacă poetul tinde să transforme
majoritatea atât de “poeticilor” fluturi romantici în lilieci, asta
nu înseamnă că ar avea vreo preferință personală pentru întuneric
sau figuri crepusculare, în locul elementelor solare, ci doar își
propune – și, trebuie să recunoaștem, chiar reușește, iar versurile
sale stau mărturie în acest sens – să distrugă orice interpretare
convențională în ceea ce privește sensul (sau sensurile) ultim(e)
ale liricii contemporane și, mai ales, să demonstreze că, în lumea
atât de grăbită în care trăim, mai e loc și pentru poezie.

*) Manuel Cortés Castañeda, Delitos menores.
Antología poetica, Calí, Universidad del Valle, 2006

RODICA GRIGORE esteconferențiar universitar,
Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu, disciplina Literatura
universală și comparată; licențiată (1999) și doctor în filologie
din anul 2004. Volume publicate: Despre cărți și alți demoni
(2002), Retorica măștilor în proza interbelică românească.
Mateiu Caragiale, Urmuz, Max Blecher, G.M. Zamfirescu, G.
Călinescu (2005), Lecturi în labirint (2007),
Literatura universală și comparată. Puncte de reper în
evoluția romanului universal (2008), Evoluția formlor
romanești. Între modernism și postmodernism (2008). Traduceri:
Octavio Paz, Copiii mlaștinii. Poezia modernă de la romantism la
avangardă (2003), Manuel Cortés Castañeda, Oglinda
celuilalt. Antologie poetică (2006), Andrei Codrescu, Un bar
din Brooklyn. Nuvele și povestiri (2006, Premiul Filialei Sibiu
a Uniunii Scriitorilor). Coordonează și realizează (în colaborare)
antologia de texte a Festivalului Internațional de Teatru de la
Sibiu, apărută, în ultimii ani, sub următoarele titluri:
Semne (2005), Împreună (2006), Next (2007),
Energii (2008), InOvații (2009), Întrebări
(2010). A publicat numeroase articole și traduceri în presa
literară românească, colaborând la revistele: “Cultura”,
“Contemporanul”, “Adevărul literar și artistic”, “Euphorion”,
“Saeculum”, “Scrisul Românesc”, “Viața Românească” etc. O scurtă
antologie de poezie românească i-a fost publicată în Mexic (2005,
2009), Spania (2006) si Venezuela (2007). Colaborează frecvent la
publicatii literare din Statele Unite ale Americii, Spania, Mexic,
Peru si Venezuela.